Ministerul Sănătății a modificat Metodologia pentru nașterea cu Covid19: mamele pozitive își pot asuma alăptarea directă sau cu lapte muls
Comisiile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătății s-au reunit pentru a actualiza METODOLOGIA PRIVIND NAŞTEREA LA GRAVIDELE CU INFECŢIE SUSPICIONATĂ/ CONFIRMATĂ CU SARS-COV-2/ COVID19, PRELUAREA, ÎNGRIJIREA ŞI ASISTENŢA MEDICALĂ A NOU-NĂSCUTULUI.
Asociația SAMAS și alte organizații și grupuri civice au solicitat încă din martie 2020 alinierea acestei metodologii cu recomandările OMS în ceea ce privește facilitarea alăptării și pentru mamele infectate cu Covid19, fiind dovedit faptul că, prin luarea măsurilor necesare de protecție, beneficiile alăptării depășesc riscurile infectării.
Cele mai importante actualizări sunt:
*******************
La sala de nașteri, în condițiile nașterii vaginale, nu se recomandă efectuarea „skin-to-skin” deoarece în aceste condiții există un risc crescut de eliminare a virusului în mediul ambiant prin efortul respirator important al gravidei, în special dacă sala de nașteri nu este asigurată cu presiune negativă.
Astfel, recomandarea inițială este ca nou-născutul să fie preluat de echipa de neonatologie și internat în secție, iar ulterior, în funcție de statusul matern și cel al nou-născutului, sunt indicate următoarele:
1. Mama pozitivă și asimptomatică + nou-născutul asimptomatic – se va efectua testarea la 24 de ore.
➢ Test pozitiv + nou-născut asimptomatic – monitorizare în Terapie Intensivă Neonatală și retestare la 48 de ore.
➢ Test negativ + nou-născut asimptomatic – îngrijire în sistem rooming-in, cu menținerea alăptării, respectând riguros măsurile de prevenție și control a transmiterii virale.
– monitorizare semne vitale prin pulsoximetrie până la 72 de ore de viață.
Externarea este recomandată la 72 de ore având acordul mamei și al membrilor familiei, cu monitorizarea ambilor pacienți prin intermediul medicului de familie, al Direcției de Sănătate Publică și al specialiștilor obstetricieni și neonatologi. În acest sens, se vor pune la dispoziția părinților informații scrise care să avertizeze asupra semnelor și simptomelor de alarmă ale nou-născutului ce impun necesitatea unui consult de specialitate (fie la unitatea spitalicească de la care s-au externat, fie la o unitatea de pediatrie).
2. Mama pozitivă și asimptomatică + nou-născut la termen, simptomatic/ prematur (<37 săptămâni, indiferent de simptomatologie) – se va efectua testarea în primele 24 de ore de viață.
➢ Test pozitiv – nou-născutul la termen/ prematurul internați în Terapie Intensivă Neonatală pentru monitorizare și tratament.
➢ Test negativ + nou-născut simptomatic – retestare în funcție de simptomatologie: – agravarea stării clinice;
– când se anticipează externarea, cu 48 de ore înainte.
În aceste condiții de nou-născut simptomatic, când mama este pozitivă (indiferent de prezența sau absența simptomatologiei), interacțiunea dintre aceasta și nou-născut va fi realizată cu ajutorul personalului medical prin intermediul dispozitivelor de comunicare de tip videocall/ video-record.
Având în vedere gradul crescut de anxietate asociat acestei perioade, în rândul populației de gravide, precum și riscul asociat de depresie postpartum, suportul emoțional al acestor paciente trebuie să fie asigurat pe durata internării de către personalul medical specializat, cu menținerea monitorizării acestor paciente și după externarea din maternitate.
3. Mama pozitivă și simptomatică – se va efectua testarea nou-născutului în primele 24 de ore de viață.
➢ Test pozitiv – internare și monitorizare în secția de Terapie Intensivă Neonatală + retestare la 48 de ore distanță de primul test (dacă nou-născutul rămâne asimptomatic)
SAU în momentul apariției simptomatologiei.
➢ Test negativ – nou-născutul va rămâne în secția de neonatologie, izolat în incubator și va putea fi alimentat de către personalul medical cu lapte matern muls, în funcție de severitatea simptomatologiei clinice a lăuzei.
Astfel, în cazul în care forma de boală a mamei este severă/ critică (deteriorarea funcției respiratorii care necesită internare în terapie intensivă și suport ventilator), nou-născutul va fi alimentat cu formulă de lapte corespunzătoare vârstei.
De asemenea, se va discuta împreună cu membrii familiei posibilitatea externării nou-născutului la domiciliu, în îngrijirea familiei, în condiții de siguranță, cu acordul informat și scris al părinților și cu menținerea măsurilor de prevenire și control a infecției cu SARS-CoV-2, dacă al doilea test efectuat înaintea externării este negativ.
Decizia de alăptare, îngrijirea nou-născutului în sistem rooming-in, precum și managementul acestuia pe toată durata internării în maternitate se vor face de comun acord cu mama, prin informarea corectă a acesteia și după semnarea unui consimțământ informat și individualizat, de la caz la caz.
În situația în care mamele nu doresc îngrijirea nou-născuților în sistem rooming-in, aceștia vor fi internați în secția de neonatologie, izolați în incubator, monitorizați și alimentați cu lapte matern muls.
Follow-up-ul efectuat la 4 – 6 săptămâni are în vedere urmărirea acestor nou-născuți din mame pozitive în vederea riscului de apariție a sindromului inflamator multi-sistemic.
*******************
DOCUMENTUL INTEGRAL AICI PE SITE-UL MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII
Actualizare Metodologie 26.10.2020
Urmăriți website-ul nostru și pagina de Facebook pentru ultimele informații legate de acest subiect.
Masajul gravidei – masajul prenatal – masajul în perioada sarcinii
Oricine (gravidă sau nu) care a avut parte de un masaj profesionist știe că atât mintea, cât și corpul se simt mai bine după o frecție.
Sarcina este o perioadă foarte interesantă pentru multe femei. Ea vine cu o multitudine de schimbări atât fizice cât și psihice, de la creșterea în greutate, modificarea posturii, abundența hormonală, cât și creșterea sensibilității.
Masajul prenatal vine ca un suport pentru gravidă, ajutând-o să treacă mai ușor peste aceste schimbări, fiind una dintre cele mai vechi tehnici de tratament. Timp de mii de ani aplicarea mâinilor pe zonele dureroase ale corpului produce efecte fizice favorabile.
Beneficiile masajului sunt nenumărate:
-
ameliorarea durerilor de spate
-
prevenirea apariției vergeturilor
-
creșterea elasticității la nivelul pielii
-
ajută la stimularea sistemului circulator și limfatic
-
reducerea efectelor hormonale neplăcute (mâini și picioare umflate din cauza retenției de apă)
-
îmbunătățește somnul
-
previne apariția crampelor musculare
iar lista poate continua 🙂 .
Există situații în care masajul este contraindicat pentru siguranța mamei și copilului: tromboflebită sau tromboză venoasă, disgravidie. De aceea este bine să întrebați medicul înainte de a veni la masaj.
Pentru a trece cu o stare de bine peste cele 9 luni de sarcină, masajul prenatal se poate efectua de 1,2 sau 3 ori pe săptămână.
Principalele zone pentru masaj sunt picioarele, gambele, coapsele, spatele, mâinile, antebrațele, brațele, practic tot corpul cu evitarea zonei unde își are culcușul bebelușul 🙂 .
Totodată, partenerul vă poate fi un ajutor de nădejde atunci când vine vorba de masajul picioarelor pentru că, în general, când se apropie seara, picioarele sunt mai umflate și dureroase și atunci este bine ca cineva să vă maseze picioarele, să detensioneze zona. Mișcările pe care le poate executa sunt mișcări simple, ușoare, de presiune, urmate de ușoare neteziri sau alunecări ale mâinilor dinspre vârfurile membrelor spre trunchi, adică în sensul întoarcerii venoase care ajută la drenarea fluidelor care stagnează și duc la relaxarea segmentului masat.
Și când partenerul tău nu este prin preajmă? Încercați yoga prenatală: streching-ul și respirația vă pot ajuta să vă de-stresați și să vă relaxați într-o clipită!
Articol publicat in 5.11.2020; Autor: kinetoterapeut si educator perinatal Adina Cozma.
Maternitatea în pandemie
Proiect video de jurnalism social despre experiența sarcinii și nașterii în România anul 2020
În contextul pandemiei de COVID-19, presiunea asupra viitoarei mame este foarte mare atât în timpul sarcinii dar și la naștere. Pe lângă temerile firești în această perioadă, din 11 martie 2020 gravidele au primit o nouă grijă: să se protejeze dar mai ales să își protejeze bebelușul în față răspândirii rapide a noului tip de coronavirus, SARS CoV-2.
Prin acest documentar video, jurnalista Eli Roman, președintele Asociației SAMAS și ea însăși mamă separată de bebeluș, a căutat să integreze realitatea pandemiei și să exploreze modul în care aceasta a afectat experiența sarcinii, a nașterii și a alăptării pentru româncele care au devenit mame în această perioadă.
Alături de Asociația SAMAS au fost în acest demers medici, psihologi, asistenți medicali, experți în sănătate publică și decidenți pentru a analiza modul în care aceștia au încercat să concilieze rigorile reducerii riscului epidemic cu misiunea de a oferi o îngrijire medicală dublată de empatie și compasiune mamelor Covid-pozitive și care au fost separate de nou-născut după naștere.
Am vrut prin acest proiect să oferim viitoarelor mame tot ceea ce au nevoie în acesta minunată călătorie: informație, soluții, încurajare, siguranță, sprijin, liniște.
Din momentul în care OMS a declarant oficial pandemia, milioane de mame porniseră deja într-o călătorie a maternității, iar Unicef anunță că aproximativ 116 milioane de copii urmau să se nască în lume într-un context total nou: cel al primei pandemii din mileniul 3. (Sursa)
Pentru ca gravidele să se simtă în siguranță atunci când ajung la spital au fost create circuite separate pentru femeile însărcinate, astfel încât să fie evitat contactul cu alți pacienți. În plus, pentru a diminua semnificativ riscul de răspândire a virusului, personalul medical a fost testat periodic.
Una din primele cele mai grele misiuni ale noastre a fost să convingem viitoarele mame să nu lipsească de la consultațiile prenatale de teamă să nu se infecteze, mai ales în condițiile în care unitățile medicale erau deja supraaglomerate de bonavii de Covid.
În România, pe durata anului 2020 bebelușii născuți de o mamă confirmată cu coronavirus au fost separați de această până când testele au demonstrat că mama este sănătoasă. Alăptarea pentru o mamă afectată de COVID 19 a fost de multe ori o provocare. În sprijinul acestora SAMAS a lansat programul “SAMAS la bine și la greu”, iar în cele din urmă am sprijinit Ministerul Sănătății în a lua decizia de a limita această separare doar la cazurile grave.
Prin acest film documentar, am dorit să arătăm cât de important este să fim uniţi în această provocare, să arătăm compasiune unii faţă de ceilalţi, să fim răbdători şi, mai presus de toate, să căutăm mereu adevărul, să analizăm faptele şi să ne informăm din surse corecte, să nu dăm atenţie speculaţiilor. Să nu uităm că și pe cadrul medical îl așteaptă acasă o familie.
Oricât de diferită ar fi experiența la naștere față de ce s-au așteptat viitorii părinți, cel mai important este că mamele împreună cu copiii lor să plece acasă sănătoși. Preocuparea pentru sănătatea mamei și a sugarului este cu siguranță ceea ce face diferența, în oricare context, pentru felul în care încep drumul aceste familii. Iar în fața unei pandemii cu o boală nouă, necunoscută și care a răvășit mapamodul, statul român, cadrele medicale și Asociația SAMAS susținută de compania Transgaz au depus toate eforturile pentru ca aceste familii să pornească la drum cu bine.
UPDATE 2021:
Abia în 2021 medicii au înțeles că există riscuri grave asociate cu COVID-19 pentru gravide, în special în a două jumătate a sarcinii. Pacientele însărcinate care fac COVID-19 au riscul mai mare de a avea nevoie de terapie intensivă comparativ cu persoanele infectate care nu sunt însărcinate. Conform articolului, care a studiat evoluția persoanelor însărcinate în intervalul martie – octombrie 2020 ( când nu erau încă circulante variantele de acum, care se dovedesc a fi mai infecțioase), femeile însărcinate infectate cu COVID-19 prezintă un risc mai crescut de complicații severe ale sarcinii: preeclampsie, eclampsie, sindrom HELLP, terapie intensivă, naștere prematură. Riscul de mortalitate maternă a fost calculat la 1,6%, de 22 de ori mai mare în grupul de femei însărcinate și infectate cu virusul SARS-CoV-2. În rândul femeilor însărcinate cu COVID-19, asimptomatice, aceste riscuri sunt mai scăzute, mai puțin riscul de preeclampsie care rămâne destul de ridicat.
Nașterea prematură și pierderea sarcinii sunt mai frecvente decât în mod normal la pacientele însărcinate care se infectează cu virusul SARS-CoV-2, iar bebelușii lor sunt mai predispuși să fie internați în unitățile de terapie intensivă neonatală. BMJ oferă un rezumat actualizat periodic al cercetărilor din acest domeniu, pe care îl puteți găsiți aici. (Sursa)
Însă începând din decembrie 2020 omenirea a primit vestea bună pe care o aștepta: 3 vaccinuri eficiente și sigure au fost dezvoltate și aprobate pentru a imuniza oamenii împotriva infecției cu noul coronavirus. Și România a pus la dispoziție în mod gratuit vaccinul pentru populație începând din ianuarie 2021. Vaccinarea a fost confirmată ca fiind sigură și eficientă inclusiv pentru gravide și mamele care alăptează, iar anticorpii postvaccinali dezvoltați de acestea s-a dovedit că ajung și la făt și respectiv la sugar, prin placentă sau laptele matern.
Data articol: 2.11.2020
Autor: Ana Măiță, purtător de cuvănt Asociația SAMAS
Str. Popa Soare nr. 16, ap. 2, sector 2, București
+40 0786 176 949 021 796 32 53
programari@programsamas.ro