Îngrijirea mamei și nou-născutului în pandemie – Lecții învățate
Asociația SAMAS cu sprijinul Active Citizens Fund Romania, prin Granturile SEE 2014-2021, a organizat masă rotundă cu cei mai relevanți actori din domeniul sănătății mamei și copilului, miercuri 23 iunie 2021, ora 15:00.
Scopul discuției online a fost unul constructiv în care am dorit sa analizăm, împreună cu practicieni și decidenții din prima linie a îngrijirii mamei și sugarului următoarele aspecte:
cum putem sa fim mai bine pregătiți în situația în care vom mai trece prin calamități cum a fost aceasta pandemie;
ce bune practici păstrăm și după ce vom fi reintrat în normal;
ce schimbări legislative trebuie sa operam pentru a avea o mai mare capacitate de a răspunde nevoilor de îngrijire medicala materno-fetale în timp de criză.
recomandările internaționale si ale Ministerului Sănătății privind prezența unei persoane alături de gravidă în sala de naștere
preocuparea forurilor internaționale (Națiunile Unite, Uniunea Europeana, Organizația Mondiala a Sănătății) pentru îmbunătățirea îngrijirii mamei și copilului în context de calamitate naturala
Întâlnirea a avut loc online iar invitații au punctat lecții importante pe care, împreună, le putem aplica pentru ca România sa fie mai bine pregătită sa acorde îngrijiri corespunzătoare mamelor și sugarilor în situații de criză:
Prof. Dr. Simona Vlădăreanu, Președintele Comisiei de Neonatologie din Ministerul Sănătății:
A fost un proces de învățare pentru noi toti. Prioritatea noastră a fost siguranta mamelor si nou-nascutilor in conditiile in care la inceput nu cunoasteam foarte multe despre modul cu sunt acestia afectati de aceasta boala noua. Recomandarile noastre insa au fost mereu centrate pe siguranta – iar cand dovezile stiintifice au aratat ca putem sa relaxam un pic conditiile de siguranta, cum ar fi separarea mamelor infectate de bebelusii lor, am facut tot posibilul sa actualizam recomandarile pentru maternitati astfel incat sa nu impunem aceasta separare acolo unde nu este necesar.
Pandemia ne-a învățat sa ne adaptam și sa ne continuam misiunea chiar si in conditii vitrege. Da, ne-ar fi ajutat foarte mult sa avem pus la punct un program de telemedicina, cu tot ceea ce inseamna tehnologia si pregatirea suplimentara necesare. Asta si educatia consecventa a pacientilor despre sanatatea si drepturile lor.
Dr. Gabriel Olaru, medic specialist obstetrica-ginecologie Maternitatea Bucur (Maternitate Covid București):
Măsurile stricte luate la inceputul pandemiei au fost necesare chiar daca au fost neplacute si au deraiat activitatea de rutina a maternitatii, limitand mult accesul pacientelor non-Covid la servicii medicale. Dar noi, ca Maternitate Covid am avut experienta directa a evolutiei pandemiei si da, este necesar sa nu blocam activitatea maternitatilor mai mult decat este necesar. Cred ca pe viitor toate maternitatile trebuie sa isi organizeze sectiile pentru a putea primi, in siguranta, gravide Covid-pozitive.
Carmen Ungureanu, Coordonator al ProgramuluiI National de Screening si Preventie HPV, INSP:
Sunt necesare ghiduri minimale de reactie in cazuri diverse de calamitate sau criza, ghiduri ce trebuie exersate periodic pentru a creste capacitatea institutiilor medicale de a face fata acestor situatii reducand la maxim disturbarea serviciilor de ingrijire medicala. Cele mai utile lectii sunt cele pe care le invatam din greseli.
E necesar ca in perioade de criza sa stim cum sa acordam ingrijiri respectand drepturile pacientilor, comunicand in permanenta motivele pentru care cateodata este poate necesar sa restrangem aceste drepturi.
Prof. Radu Vladareanu, Presedintele Comisiei de Obstetrica Ginecologie, Ministerul Sanatatii:
Lecția cea mai importanta la acest moment este ca toti profesionistii din sanatate trebuie sa incurajeze gravidele sa se vaccineze impotriva acestei infectii. Asta ar rezolva rapid si eficient problema nasterilor in context de infectie Covid si ar ajuta spitalele sa isi poata relua activitatea de rutina.
Dr. Marina Otelea:
Lecțiile pentru viitor pot fi extrase numai daca studiem in mod sistematic ceea ce s-a intamplat efectiv in maternitatile din Romania, atat din unghiul experientei pacientelor cat si din cel al cadrelor de medicale. Asociatia SAMAS s-a alaturat efortului initiat de OMS pentru a sonda aceste experiente prin doua chestionare cu intrebari. Am contribuit atat la elaborarea intrebarilor cat si la diseminarea si colectarea raspunsurilor din Romania. Concluziile acestui studiu vor fundamenta in mod stiintific ghiduri de raspuns la situatii de criza in domeniul ingrijirilor medicale pentru mame si sugari.
Asociatia SAMAS le-a mulțumit acestora pentru experientele și expertiza împărtășite. Avem convingerea ca în urma acestei discuții de lucru si noi, societatea civila, vom ști mai bine cum sa ne focusăm eforturile pe acele acțiuni, campanii sau inițiative de advocacy care sa ajute în misiunea medicilor de a îngriji cât mai bine gravidele, mamele și nou-născuții.
Data: 28 iunie 2021
Autor: Ana Măiță, purtător pentru drepturile mamelor
SAMAS la Bine si la Greu – un proiect continuu în pandemie
Bucuria de a deveni mamă a fost umbrită pentru mii de femei în perioada pandemiei de Coronavirus. Peste o perioadă și așa plină de neîncredere, îndoieli și oboseală prin care trec gravidele și proaspăt-devenitele mame, s-a suprapus anxietatea de separare față de bebelușul lor.
Lansat în noiembrie 2020, proiectul SAMAS la bine și la greu le-a sprijinit pe mamele care au dat naștere în plină pandemie, oferindu-le informații și consiliere despre alăptare și îngrijirea bebelușului, precum și consiliere psihologică, în mod gratuit.
Mamele au putut beneficia de informații actualizate despre metodologia din maternitățile COVID-19 într-o secțiune dedicate pe site-ul Asociației SAMAS https://www.programsamas.ro/categorie/covid-19/ și au putut urmări și cele 2 clipuri informative și explicative despre alăptarea corectă în pandemie.
Afișe și flyere informative despre program și conținând informații esențiale despre alăptare și îngrijirea bebelușului, precum și un număr de telefon dedicat, la care mamele puteau solicita ajutor în cazul de suspiuciune sau diagnostic cu COVID-19 au fost distribuite în 21 de maternități și peste 50 de farmacii din țară.
În plus, peste 140 de cadre medicale din maternități, inclusiv maternitati COVID, au participat la 2 sesiuni de cursuri online pentru specializarea cadrelor medicale, la webinarul despre aplicarea metodologiei în vigoare organizat în luna martie. Necesitatea unei mai bune pregătiri pentru o situație de criză medicală precum și bunele practici din timpul pandemiei de Coronavirus au fost discutate la o masă rotundă online la care au participat Prof. Dr. Simona Vladareanu, Președintele Comisiei de Neonatologie din Ministerul Sănătății, Dr. Madalina Ciuhodaru, medic specialist obstetrică-ginecologie Maternitatea Elena-Doamna (Iasi), Dr. Gabriel Olaru, medic specialist obstetrică-ginecologie Maternitatea Bucur ( București), Irina Popescu, Moașă independentă, Consilier Onorific Sănătatea Mamei și Copilului, Ministerul Sănătății, Carmen Ungureanu, Coordonator al Programului National de Screening și Prevenție HPV, INSPE.
44 de mame au beneficiat de sprijin direct, din partea consilierilor în alăptare și a psihologilor și au primit pompe de sân, alte 2000 de mame au primit informații corecte și actualizate despre alăptare și îngrijirea bebelușului în pandemie, prin intermediul webinariilor transmise pe pagina de Facebook a Asociației SAMAS.
Webinariile si postările din timpul campaniei au avut reach de peste 1.7 milioane utilizatori, iar articolele de pe site au fost accesate de peste 17 mii de ori.
Ajutorul primit de la Asociația SAMAS a fost ca o gură de aer ajutându-mă sa nu mă învinovățesc pentru îmbolnăvire, să continui cu alăptarea bebelușului, fapt ce era contrazis de medicul de familie al copilului și practic să mă mențin mintal și fizic pe linia de plutire. Mulțumesc mult pentru ajutorul oferit într-un moment critic pentru mine – a spus una dintre beneficiarele directe ale programului, o mămică ce s-a îmbolnăvit de COVID-19 la o lună după naștere.
Programul SAMAS la Bine și la Greu va fi menținut pe toată perioada pandemiei, persoanele ce au nevoie de sprijin în alăptare, consiliere psihologică sau pompa de sân*(în anumite condiții) pot completa formularul de contact sau ne pot contacta la 0786 176 949.
Autor: Simona Calancea, coordonator PR
Data: 27 iunie 2021
Când mama e bine și bebe e bine – partea a doua
Webinarul a completat discuția anterioară despre “Când mama e bine și bebe e bine” cu alte subiecte de interes pentru femeile ce devin mame în această perioadă cu multe provocări.
Venirea pe lume a unui copil este urmată de o perioadă de tranziţie, recuperare şi adaptare ce durează câteva săptămâni şi în care apar diverse dificultăţi. Întregul univers al proaspetei mame se reorganizează complet, atât la venirea pe lume a primului copil, cât şi la următorii. Mama se confruntă cu un tip nou de suprasolicitare, face faţă unor intense modificări hormonale, experimentează o varietate de emoţii şi este firesc să se simtă copleşită, epuizată sau nesigură.
Frica de necunoscut este frecventă și normală, însă poate genera probleme în momentul în care mama nu mai ştie cum să o gestioneze şi poate conduce către anxietate generalizată – o îngrijorare excesivă și incontrolabilă față de evenimentele ce vor urma şi cum vor decurge acestea. Este foarte influenţată de două aspecte specifice acestei perioade: ceea ce nu știu (incertitudine) și ceea ce nu pot controla (neputința). De obicei, combinația produce efecte în lanț: cu cât mama se simte mai nesigură, cu atât se va simți mai neputincioasă.
În contextul actual, experienţa naşterii necesită mai multă adaptare decât în trecut. Este posibil să apară probleme, situaţii la care mamele nu se aşteptau şi pentru care nu erau pregătite. Este important ca mamele să se informeze cât mai bine pentru fiecare etapă şi să apeleze la persoane ce le pot susţine în situaţiile specifice în care se află.
Orice mamă simte nevoia să fie încurajată, validată, îndrumată pe măsură ce se adaptează noului său rol.
Fiecare femeie este unică, se pregăteşte pentru a deveni mamă şi apoi se adaptează într-un mod unic. Susţinerea din partea celor apropiaţi şi a specialiştilor este esenţială pentru starea de bine a mamei, dezvoltarea armonioasă a copilului şi echilibrul întregii familii.
Legătura unică a mamei cu bebeluşul său
esenţială şi necesară a fi în centrul atenţiei tututor
Resursa principală a acestei perioade este legătura unică dintre mamă şi bebeluşul său. Psihologii din cadrul programului Samas la bine şi la greu au observat că situaţiile provocatoare se îmbunătăţesc considerabil atunci când atât mama, cât şi cei din jur devin conştienţi şi fac eforturi pentru încurajarea şi protejarea acestei legături. Unele mame se gândesc sau sunt îndrumate să apeleze la psihologul din maternitate, iar altele află despre aceasta opţiune în cadrul programului. Chiar şi o discuţie scurtă, la momentul potrivit, este foarte utilă pentru a identifica soluţii la problemele cu care se confruntă şi pentru a-şi recăpăta încrederea şi sentimentul de siguranţă pentru ele si bebeluşi.
Multe dintre mamele din program aveau nevoie urgentă de ajutor, începeau convorbirea plângând sau vizibil copleşite, iar către final deja se linişteau şi erau mai încrezătoare că pot găsi soluţii împreună cu personalul din maternitate şi cu rudele.
Mamele care sunt separate de bebeluşi au gânduri ce nu le dau pace sau emoţii ce le copleşesc şi îşi pun multe întrebări. Chiar şi în aceste situaţii, legătura profundă creată în timpul sarcinii se menţine, bebeluşul le va recunoaşte, se vor reconecta şi adapta împreună la etapele care urmează. Personalul din secţiile de neo-natologie trimite poze cu bebeluşii pentru a veni în sprijinul mamelor. Specialiştii din maternităţi şi din diverse programe de susţinere oferă psihoeducaţie şi suport emoțional pentru mamă şi ceilalţi membri ai familiei.
A merge la psiholog
un subiect tabu şi un stigmat social
În familiile în care am crescut, în comunităţi şi în societate la nivel mai larg nu ne-am format obişnuinţa de a fi ascultaţi, de a ne exprima clar nevoile, emoţiile şi gândurile ce deseori ne copleşesc. Intervin, astfel, sentimente gen vinovăţie, ruşine, lipsă de încredere şi nesiguranţă. A apela la specialişti din domeniul sănătăţii mintale nu înseamnă că suntem nebuni, slabi sau că nu suntem în stare să ne rezolvăm propriile probleme.
Preocuparea pentru igiena emoţională este la fel de firească precum vizitele la stomatolog sau cardiolog şi analizele anuale. Dezechilibrul hormonal adesea sever ce urmează sarcinii şi naşterii poate provoca un dezechilibru al creierului – un organ ca toate celelalte ale corpului.
La aceasta se pot adăuga alți factori ce influenţează modul în care o persoană gândeşte, simte, se comportă şi se raportează la realitate şi la oamenii din jur:
Stres sau suprasolicitare în perioada sarcinii sau naşterii
Probleme de sănătate, o naştere dificilă, nevoi speciale ale mamei sau copilului
Un context familial sau social cu probleme şi conflicte
O tendinţă către depresie şi aspecte din istoria de viaţă a mamei care favorizează instalarea depresiei
O sarcină neplanificată sau nedorită.
Este important să se facă distincţia între tipurile de specialişti – psihiatru şi psiholog/ psihoterapeut – şi să se înţeleagă în ce mod ne poate susţine fiecare. Psihiatrul este un medic ce prescrie tratament pentru problemele specifice. Psihologul şi psihoterapeutul nu sunt medici şi folosesc instrumente şi metode diferite. Creează un cadru confidențial de dialog în care mama să vorbească despre experienţele ei, să se simtă în siguranţă şi ascultată, să aibă încredere şi să găsească pas cu pas calea către echilibrul interior.
În unele cazuri, cei doi specialişti vor colabora, va exista un tratament prescris de psihiatru şi o susţinere din partea psihologului/ psihoterapeutului pentru ca situaţia să se îmbunătăţească şi efectele să se menţină pe termen lung.
Prevenţia şi ameliorarea rapidă, de la primele simptome, sunt esenţiale în această experienţă de viaţă. De la aspecte mai simple, precum organizarea vieţii alături de bebeluş şi până la complicaţii precum depresia postnatală.
Şi ceilalţi membri ai familiei au nevoie de susţinere, mai ales în aceste situaţii în care sunt nevoiţi să preia temporar rolul de principali îngrijitori ai bebeluşului. Treptat, pe măsură ce toţi cei implicaţi primesc ajutor specializat şi tensiunea se diminuează, vor reapărea încrederea, speranţa, sentimentul de siguranţă şi de susţinere. În timp se vor adapta, vor regăsi echilibrul, optimismul şi se vor simţi pegătiţi pentru următoarele etape.
Proiectul este derulat de Asociația SAMAS și beneficiază de o finanțare în valoare de 15 000 euro, prin programul Active Citizens Fund România, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui website nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații, accesați www.eeagrants.org.
Articol realizat de Georgiana Trandafir – psiholog și psihoterapeut.
Laptele matern – cea mai bună hrană pentru dezvoltarea sănătoasă a copilului
Copilul are nevoie de laptele matern care este perfect adaptat nevoilor sale. Laptele matern îl ferește de infecții și îi oferă cantitatea de nutrienți optimă pentru o dezvoltare sănătoasă. Creșterea ratei de alăptare exclusivă contribuie la descreșterea ratei mortalității infantile care la noi, în România, este extrem de ridicată (România este pe primul loc în UE, cu cel mai mare număr de decese în rândul copiilor cu vârsta mai mică de un an). Conform studiilor, 98% dintre mame pot alăpta dacă primesc sprijinul necesar după naștere, au informațiile corecte și dacă își doresc.
Fiecare pui cu lăpticul lui. Mamele au nevoie de informații esențiale despre laptele lor, dar și despre cel al unui alt mamifer. De exemplu, deoarece laptele de vacă nu are destul fier, în câteva luni sau un an, copilul poate ajunge să sufere de anemie feriprivă. De asemenea, laptele de vacă poate fi ușor alergen. Aproximativ 40% dintre sugarii hrăniți cu lapte de vacă au sângerări oculte în intestine. Prin aceste mici sângerări, bebelușii pierd și mai mult fier.
Laptele de vacă conține calciu și cazeină într-o cantitate mai mare decât au sugarii nevoie, ceea ce poate inhiba absorbția fierului. Cantitatea de proteine din laptele de vacă este mult prea mare pentru bebeluș, ceea ce poate determina o suprasolicitare a rinichilor.
Hrănirea copilului cu alimente neadaptate vârstei sale poate afecta dezvoltarea acestuia pe termen lung. Un copil care nu a fost hrănit la sân are un risc mai mare de obezitate infantilă, diabet de tip 1 și 2 și de boli cardiovasculare.
Pentru mai multe informații despre nutriția corectă a sugarului, vizionați interviul cu dr. Laura Davidescu – medic specialist igienă cu competențe în nutriție.
Care sunt riscurile obezității infantile?
Obezitatea infantilă a ajuns la un nivel pandemic: 1 din 4 copii suferă de această boală. Alăptarea copilului este o modalitate de prevenire a obezității, iar în situația în care alăptarea nu mai este posibilă, laptele matern trebuie înlocuit cu un aliment optimizat pentru nevoile specifice ale bebelușului.
Laptele de origine animală nu este optimizat nevoilor de nutrienți specifici fiecărei vârste a copilului, de aceea nu poate fi oferit ca masă principală, ca substitut al laptelui matern sau al formulei.
În cazul consumului de lapte de origine animală apare o discrepanță între necesar și aport, ceea ce poate duce la obezitatea infantilă. Totodată, este impactat și metabolismul, iar pe termen lung riscurile de boli cardiovasculare cresc.
O consecință a obezității infantile poate fi pubertatea precoce. Semnele unei pubertăți precoce la fete sunt creșterea sânilor de foarte devreme, chiar de la vârsta de 8 ani, instalarea menstruației de la o vârstă mai mică. La băieți, pubertatea precoce determinată de obezitate se poate observa din dezvoltarea sânilor, dar și prin nedezvoltarea organelor genitale. De asemenea, obezitatea și pubertatea precoce pot avea ca rezultate și o talie finală (înălțime) a copilului mai joasă decât cea programată genetic.
Mai multe despre obezitatea infantilă și cum poate fi prevenită aflați din interviul cu dr. Bogdan Pascu – Medic specialist Endocrinologie Pediatrică, Competență ecografie endocrină.
Care este rolul microbiotei în sănătatea copilului?
În burta mamei sugarul primește prin cordonul ombilical tot ce are nevoie, iar, în momentul în care se naște, în corpul lui au loc o serie de modificări extrem de importante. În perioada următoare sugarul are o alimentație exclusiv lactată.
Imediat după naștere are loc o populare a intestinului sugarului cu microbi benefici care formează un echilibru. Acest proces înseamnă formarea microbiotei intestinale care este dependentă de o mulțime de factori printre care: modalitatea în care s-a născut copilul – este mult mai benefică microbiota dacă se naște natural, în comparație cu nașterea prin cezariană și alimentația. Laptele de mama este una dintre minunile lumii. A fost creat prin experiențe genetice îndelungate, are o compoziție perfectă pentru nevoile unui copil.
Laptele de vacă are cu totul altă compoziție decât cel uman. Are foarte multe proteine, acestea depășesc 30 de grame la litru, în comparație cu cel uman care are doar 11 grame la litru.
Mai multe informații despre conținutul laptelui de vacă, despre riscurile consumului acestuia ca atare de către sugari, dar și despre importanța primelor 1000 de zile în dezvoltarea copilului și în sănătatea sa ca adult, puteți asculta în interviul audio cu doamna doctor Evelina Moraru – Medic Primar Pediatrie, Alergologie Pediatrica, Gastroenterologie Pediatrica și Hepatologie Pediatrica.
Alimentația bebelușului ꟷ de ce nutrienți are nevoie?
În primul an de viață, bebelușul tău crește precum Făt-Frumos din povești: își dublează greutatea până la 5 – 6 luni, iar la prima aniversare este deja de 3 ori mai greu decât era când a venit pe lume! Acest ritm de creștere accelerată trebuie susținut de o hrană pe măsură. Iată ce nevoi nutriționale speciale are bebelușul tău și de ce să ții cont în alimentația bebelușului.
Laptele matern este perfect echilibrat și adaptat nevoilor nutriționale speciale ale bebelușilor în această perioadă de creștere accentuată. El conține atât macro și micronutrienți în concentrații optime pentru sugar, cât și factori de apărare imunitară, ferind bebelușul de infecții în perioada în care propriul lui sistem imunitar este imatur.
În mod ideal, alăptarea continuă și după vârsta de 6 luni, când începe perioada de diversificare a alimentației. Atunci când alăptarea nu este posibilă, medicul pediatru va recomanda o formulă de lapte potrivită pentru vârsta copilului și pragul lui de dezvoltare.
Mulți părinți cred că perioada de diversificare echivalează cu trecerea de la stadiul de sugar la cel de „adult”, din punct de vedere nutrițional.
Dar copilul nu este un adult în miniatură. Iar necesarul lui de nutrienți, în această perioadă de importante acumulări motorii și cognitive, este mai mare decât al adulților. Astfel, în preajma vârstei de un an, copilul are nevoie zilnic de o cantitate de cca 8 ori mai mare decât a unui adult de calciu și de cca 4 ori mai mare de fier*.
Fiecare pui cu lăpticul lui
Una dintre greșelile frecvent comise de către părinți când este vorba despre alimentația bebelușului este introducerea laptelui de vacă în meniu înainte de vârsta de un an. Acest lucru nu este doar nerecomandat, ci de-a dreptul periculos!
Laptele de vacă are multe minusuri nutriționale și cauzează probleme pentru sistemul digestiv, încă imatur, al bebelușilor, dar și pentru rinichi și inimă.
Astfel, laptele de vacă:
are un conținut foarte scăzut de fier, ceea ce predispune la apariția anemiilor prin carență de fier. Fierul este un micronutrient esențial pentru sinteza hemoglobinei și dezvoltarea sistemului nervos central, deficiența de fier din primii ani fiind asociată cu probleme neuronale și cognitive;
conține o cantitate prea mică de acizi grași nesaturați, așa-numitele grăsimi „bune”, necesare pentru dezvoltarea creierului, dar și pentru buna funcționare a sistemului imunitar, având, în schimb, prea mulți acizi grași saturați – „grăsimile rele”, care predispun la obezitate și boli de inimă;
are un conținut insuficient de vitamina D, care contribuie la fixarea calciului în oase și la sănătatea acestora. Deficitul de vitamina D are ca urmări rahitismul, deformări ale oaselor, în O (genu varum) sau în X (genu valgum), modificări ale cutiei craniene, cu închiderea foarte târzie a fontanelelor (după 18 luni), modificări ale coloanei vertebrale (cifoză, lordoză, scolioză). În plus, întrucât calciul este fixat în corp cu ajutorul vitaminei D, în lipsa acesteia apar hipocalcemii, episoade de tetanie sau de aritmie cardiacă. Scăderea rezistenței organismului la infecții și întârzieri în dezvoltarea psihomotorie pot apărea și ele ca urmare a lipsei de vitamina D;
nu conține vitamina C, care susține sistemul imunitar, apărând organismul de infecții;
are concentrații de vitamina Vitamina A prea mici față de necesarul bebelușului. Vitamina A este necesară pentru creștere, sănătatea pielii, repararea țesuturilor și vederea de noapte și în culori. De asemenea, are prea puțină vitamina E și vitamine din complexul care ajută la formarea celulelor roșii susținând metabolismul;
este, în schimb, prea bogat în proteine și sodiu, solicitând rinichii și favorizând apariția bolilor de inimă.
Astfel, înlocuirea laptelui special pentru copii cu lapte de vacă sau alt lapte de origine animală (bivoliță, capră, măgăriță) poate provoca deficiențe în aportul de substanțe nutritive de bază pentru un copil mic. În același timp, această substituție acționează și „invers”, consumul crescut de proteine și sodiu afectând starea de sănătate a copiilor. Excesul de acizi grași saturați, în combinație cu deficitul de grăsimi nesaturate, poate determina apariția bolilor de inimă, a diabetului și obezității.
Laptele de vacă poate fi introdus doar în preparate înainte de vârsta de un an (în brânzică de casă, de exemplu) și poate fi consumat în siguranță de către copii doar de la vârsta de 3 ani.
* cantitate raportată la greutatea corporală; conform EFSA – Autoritatea europeană pentru siguranța alimentelor și OMS – Organizația mondială a sănătății; date actualizate în 2019.
Autor: dr. Diana Voican – medic pediatru, specialist în nutriția copilului
Ce înseamnă sistemul digestiv în primele 6 luni de viață?
În primele 6 luni de viață, sistemul digestiv se află într-o continuă transformare și formare. Tot ce intră în contact cu tubul digestiv al copilului, chiar până la vârsta de 3 ani, imprimă și modifică dezvoltarea acestuia din foarte multe puncte de vedere.
Mucoasa intestinală nu se hrănește decât prin ceea ce intră în contact direct cu ea, iar, dacă ceea ce îi oferim ca nutrient nu are calitatea adecvată, există riscul ca felul în care se imprimă informația la nivel intestinal să fie una greșit transmisă, cu efecte pe termen lung.
Felul în care reușim să modulăm, să imprimăm imunitatea la nivel intestinal are legătură cu ceea ce sugarul primește ca aliment în primele luni de viață.
Când îi dăm unui copil sub un an un preparat cu prea multă proteină (laptele de vacă are de aproape 3 ori mai multe proteine decât laptele matern – n.a.) îl programăm metabolic, pe termen lung, pentru obezitate.
Pentru mai multe informații despre sistemul digestiv al sugarului și importanța acestuia în dezvoltarea copilului, ascultați interviul Anei Măiță cu dr. Iulia Țincu – Medic Specialist Gastroenterologie Pediatrică:
De ce să NU hrănești bebelușul cu lapte de vacă
E gustos, natural și sănătos pentru copii mari și adulți, e adevărat. Dar laptele de vacă este periculos pentru bebeluși, atunci când este administrat sub vârsta de un an. Iată de ce să nu hrănești bebelușul cu lapte de vacă înainte de prima aniversare.
Laptele de vacă are de aproape 3 ori mai multe proteine decât laptele matern, ceea ce îl face extrem de greu de procesat de către rinichii imaturi ai copilului mic. El are grăsimi saturate, nesănătoase pentru bebeluși și nu oferă exact acei nutrienți de care un copil sub vârsta de 1 an are nevoie.
Extrem de sărac în fier, laptele de vacă nu acoperă necesarul pentru acest mineral în cazul copiilor mici și nici pe cel de vitamina D, atât de importantă pentru dezvoltarea sănătoasă a sistemului osos și implicată în buna funcționare a sistemului imunitar.
Vitaminele A, B, C și E ꟷ la fel de importante pentru sănătatea și dezvoltarea bebelușului ꟷ nu se găsesc în cantitate suficientă în laptele de vacă, predispunând bebelușul la deficiențe nutriționale serioase.
În schimb, excesul de proteine și sodiu din laptele de vacă suprasolicită rinichii și reprezintă un factor de risc pentru apariția bolilor de inimă.
Ce simptome pot apărea când hrănești bebelușul cu lapte de vacă
Problemele provocate de administrarea laptelui de vacă la bebeluși sub vârsta de un an pot merge de la alergii și intoleranțe (precum alergia la proteina din laptele de vacă sau intoleranța la lactoză) până la stagnarea în greutate, deshidratare severă, anemie sau boli de rinichi. Dureri de burtă, diaree, vărsături, lipsa poftei de mâncare, hemoragii digestive ꟷ sunt câteva dintre simptomele asociate cu administrarea laptelui de vacă la bebeluș.
În mod similar, nici alte feluri de lapte animal (de capră, bivoliță, măgăriță) și nici așa-zisul ”lapte” vegetal (de soia, de cocos, orez, ovăz etc) nu sunt recomandate ca alimente în meniul copilului mic, pentru că nu acoperă necesarul nutrițional specific acestei vârste și pot provoca probleme de sănătate serioase.
Când poți introduce laptele de vacă în meniu?
Laptele matern este perfect echilibrat și adaptat nevoilor nutriționale speciale ale bebelușilor, conținând atât macro și micronutrienți în concentrații corespunzătoare vârstei sugarului, cât și factori de apărare imunitară, care-l protejează pe cel mic în fața virusurilor și infecțiilor.
Tocmai de aceea, Organizația Mondială a Sănătății recomandă alăptarea exclusivă în primele 6 luni (administrarea de lapte matern, fără alte suplimente de hrană sau lichide) și continuarea alăptării în paralel cu introducerea alimentelor solide, până la vârsta de 2 ani și chiar peste.
Atunci când alăptarea nu mai este posibilă din diverse motive, singura alternativă sănătoasă pentru bebeluș este o formulă de lapte potrivită pentru vârsta lui, administrată la recomandarea medicului pediatru.
Laptele de vacă poate fi introdus doar în preparate, în perioada de diversificare a alimentației a bebelușului, după vârsta de 6 – 8 luni (de exemplu, brânzică de vaci preparată în casă, din iaurt. Abia după vârsta de 3 ani sistemul digestiv al unui copil poate procesa eficient laptele de vacă, băut ca atare – explică medicii pediatri.
Când poți introduce laptele de vacă în alimentația copilului, este recomandat să îi dai celui mic lapte de vacă integral, procurat dintr-o sursă sigură – o fermă sau o gospodărie unde se respectă normele igienico-sanitare.
În momentul în care poți introduce laptele de vacă în meniul copilului, medicul pediatru îți va recomanda, oricum, să începi cu cantități mici, de 50 – 100 ml, pentru a testa toleranța digestivă și a ține sub control eventuale reacții alergice.
Articol realizat de dr. Amelia Dan
You are currently browsing the SAMAS blog archives for June, 2021.
Str. Popa Soare nr. 16, ap. 2, sector 2, București
+40 0786 176 949 021 796 32 53
programari@programsamas.ro