Alăptarea în pandemie – beneficiile laptelui matern

Alăptarea are numeroase beneficii dovedite pentru mamă și sugar, iar laptele matern protejează bebelușul împotriva bolilor, prin factorii de apărare imunitară pe care îi conține. Tocmai de aceea, Organizația Mondială a Sănătății recomandă alăptarea exclusivă în primele 6 luni de viață și continuarea ei, în paralel cu diversificarea alimentației bebelușului, până la vârsta de 2 ani.

Lili Movsessian, Educator Perinatal SAMAS, îți spune ce trebuie să știi despre alăptare în perioada pandemiei de COVID-19 și ce măsuri de precauție se impun.

Laptele matern este alimentul ideal pentru bebelușul tău:

  • este steril,
  • ușor digerabil, și
  • servit întotdeauna la temperatura optimă pentru cel mic.

Laptele matern are în compoziție substanţe care facilitează funcţionarea optimă a organismului bebelușului și îl protejează de infecţii microbiene, virale și micotice prin imunoglobulinele si enzimele pe care le conține, stimulând, în același timp, imunitatea.

Alăptarea reduce riscul de:

  • moarte subită,
  • de diabet,
  • alergie,
  • astm bronșic și obezitate,
  • îl ferește pe cel mic de riscul de a dezvolta limfom, leucemie, boli intestinale cronice sau boli cardiovasculare în viața adultă,
  • scade riscul de anemie și de cancer la sân (în cazul fetițelor alăptate).

Alăptarea favorizează buna dezvoltare a muşchilor feţei, a dentiţiei şi a vorbirii și stimulează achizițiile cognitive. Nu în ultimul rând, legătura dezvoltată între mamă și bebeluș în timpul alăptării reduce riscul de tulburări emoţionale şi probleme de comportament ale copilului mai târziu, în adolescență.

Alăptarea are o mulțime de beneficii și pentru mamă:

  • ajută la involuţia uterină rapidă după naştere şi
  • previne hemoragiile postpartum, prin eliberarea ocitocinei,
  • protejează împotriva riscului de cancer de sân și ovarian și a osteoporozei postmenopauzale,
  • duce la pierderea surplusului de grăsime câştigat în timpul sarcinii şi reduce riscul obezităţii pe termen lung.

Pentru ca alăptarea să fie inițiată cu succes, contactul piele pe piele în timpul primei ore din viața bebelușului, așa-numita „oră de aur” este foarte importantAcademia Americană de Pediatrie recomandă ca toate mamele care doresc să alăpteze să pună la piept bebelușul imediat după naștere, când medicii s-au asigurat că nou-născutul este sănătos.

În mod instinctiv, acesta va încerca să caute sânul și apoi să se atașeze singur la pieptul mamei (vezi video reprezentativ aici). Acesta este un proces natural care, arată studiile, influențează alăptarea: bebelușii care descoperă astfel sânul sunt alăptați exclusiv pe o perioadă mai lungă de timp. Alăptarea exclusivă presupune hrănirea bebelușului doar la sân, fără suplimente de vreun fel: apă, ceai, formula de lapte sau alte lichide.

Citește și  Alăptarea în pandemie: cum te mulgi corect

Alăptarea în pandemie – ce să știi

Datele actuale cu privire la transmiterea SARS-CoV-2 prin laptele matern de la mama infectată la nou-născut sau sugar sunt înca limitate, însă se pare că transmiterea verticală (directă) în acest mod este puțin probabilă. Până la acest moment nu au fost detectate în laptele matern al mamelor bolnave de COVID-19 particule virale vii, capabile să producă infecția la nou-născut sau sugar.

Riscul infecției la sugar este mic, iar infecția este în general ușoară sau chiar asimptomatică, fiind mult mai puțin periculoasă față de alte infecții de care copilul este protejat prin alăptare. În plus, mamele care se infectează la scurt timp după naștere sau în timpul alăptării vor produce și elimina în laptele matern anticorpi și factori bioactivi de apărare imunitară care vor proteja bebelușul și îi vor intensifica răspunsul imun.

Astfel, OMS recomandă ca mamele suspecte de sau confirmate cu COVID-19 să inițieze sau să continue alăptarea, după caz, cu respectarea unor măsuri de siguranță și igienă (purtarea unei măști, spălarea pe mâini înainte și după ce au contact cu nou-născutul și dezinfectarea suprafețelor pe care le-au atins), întrucat beneficiile laptelui matern pentru bebeluș depasesc cu mult riscul transmiterii infecției.

 

Citește și Igiena în alăptare – de ce să ții cont

 

CDC (Centers for Disease Control and Prevention), Agenția federală a Departamentului de Sănătate Publică al SUA, care recomanda inițial separarea mamei de bebeluș, a revenit asupra deciziei. CDC consideră că separarea bebelușului de mamă și întreruperea alăptării nu aduc beneficii în vederea limitării transmiterii infectiei cu SARS-CoV-2 și au, în schimb, numeroase dezavantaje pe termen mediu și lung. La rândul rău, UNICEF recomandă menținerea contactului mamei-bebeluș, inițierea alăptării imediat dupa naștere și respectarea măsurilor de igienă.

Video: Looking to Human Milk for New Answers: MOMI CORE Breastfeeding and COVID-19

Prevederile și recomandările din România

Spre deosebire de recomandările internaționale, în România, Metodologia privind nașterea la gravidele cu infecție suspicionată/confirmată cu SARS-Cov-2/COVID-19, actualizată în 26.10.2020 prevede menținerea alăptării, respectând riguros măsurile de prevenție și control a transmiterii virale în cazul în care mama este pozitivă și asimptomatică, iar nou-nascutul este negativ și asimptomatic (îngrijire în sistem rooming-in acolo unde infrastructura și condițiile permit acest lucru).

În cazul în care mama este pozitivă și simptomatică, iar nou-nascutul este negativ, acesta rămâne în secția de neonatologie, izolat în incubator și va putea fi alimentat de către personalul medical cu lapte matern muls sau formulă, în funcție de severitatea simptomatologiei clinice a lăuzei. Astfel, în cazul în care forma de boală a mamei este severă/critică (deteriorarea funcției respiratorii, care necesită internare în terapie intensivă și suport ventilator), nou-născutul va fi alimentat cu formulă de lapte corespunzătoare vârstei. De asemenea, se va discuta împreună cu membrii familiei posibilitatea externării nou-născutului la domiciliu, în îngrijirea familiei, în condiții de siguranță, cu acordul informat și scris al părinților și cu menținerea măsurilor de prevenire a infecției cu SARS-CoV-2, dacă al doilea test efectuat înaintea externării este negativ.

Decizia de alăptare, îngrijirea nou-născutului în sistem rooming-in, precum și îngrijirea acestuia pe toată durata internării în maternitate se va face de comun acord cu mama, prin informarea corectă a acesteia și după semnarea unui consimțământ informat și individualizat, de la caz la caz.

 

Laptele matern – cum ajută în caz de infecții

Laptele matern evoluează pe parcursul lactaţiei în ceea ce priveşte volumul său, compoziţia biochimică și conţinutul său de factori bioactivi, astfel încât să ofere bebelușului nu numai substanţele nutritive necesare, dar și protecţia imună, și stimularea sistemului imunitar.

Atunci când un bebeluș şi mama lui sunt expuşi la un potenţial agent patogen din mediul înconjurător, sistemul imun matur al mamei poate să reacţioneze mai rapid şi mai eficient decât cel al copilului. Contactul agentului patogen cu mucoasa mamei (respiratorie, intestinală sau vaginală) duce la un răspuns imunitar care poate creşte numărul de celule, printre care celulele specifice secretoare IgA şi citokinele, în laptele matern pe care sugarul îl primește.

De asemenea, substanţe nutritive suplimentare (carbohidraţi, aminoacizi, grăsimi şi nucleozidele) şi micro-nutrienţii (vitamine, zinc și seleniu) sunt disponibile imediat copilului, pentru a accelera răspunsul metabolic la infecţii.

Acestea se produc înainte ca mama să fie conştientă de expunerea sa la infecţie, sau de potenţialul risc al sugarului prin expunerea lor reciprocă. Cele mai multe dintre componentele protective din laptele matern pot interacţiona sinergic între ele sau cu factori legaţi de răspunsul imun al mucoaselor sau răspunsul imun sistemic.

 

Informațiile ți-au fost folositoare? Distribuie acest articol unei prietene în nevoie.

 

Articol realizat în cadrul proiectului  SAMAS la bine și la greu – Program pentru menținerea lactației și alăptarea în siguranță a bebelușilor născuți de mame cu Covid 19, dezvoltat de Asociația SAMAS, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.

 

 

Alte articole din secțiunea: Alaptare si Nutritie