Când mama e bine și bebe e bine – partea a doua
Webinarul a completat discuția anterioară despre “Când mama e bine și bebe e bine” cu alte subiecte de interes pentru femeile ce devin mame în această perioadă cu multe provocări.
Venirea pe lume a unui copil este urmată de o perioadă de tranziţie, recuperare şi adaptare ce durează câteva săptămâni şi în care apar diverse dificultăţi. Întregul univers al proaspetei mame se reorganizează complet, atât la venirea pe lume a primului copil, cât şi la următorii. Mama se confruntă cu un tip nou de suprasolicitare, face faţă unor intense modificări hormonale, experimentează o varietate de emoţii şi este firesc să se simtă copleşită, epuizată sau nesigură.
Frica de necunoscut este frecventă și normală, însă poate genera probleme în momentul în care mama nu mai ştie cum să o gestioneze şi poate conduce către anxietate generalizată – o îngrijorare excesivă și incontrolabilă față de evenimentele ce vor urma şi cum vor decurge acestea. Este foarte influenţată de două aspecte specifice acestei perioade: ceea ce nu știu (incertitudine) și ceea ce nu pot controla (neputința). De obicei, combinația produce efecte în lanț: cu cât mama se simte mai nesigură, cu atât se va simți mai neputincioasă.
În contextul actual, experienţa naşterii necesită mai multă adaptare decât în trecut. Este posibil să apară probleme, situaţii la care mamele nu se aşteptau şi pentru care nu erau pregătite. Este important ca mamele să se informeze cât mai bine pentru fiecare etapă şi să apeleze la persoane ce le pot susţine în situaţiile specifice în care se află.
Orice mamă simte nevoia să fie încurajată, validată, îndrumată pe măsură ce se adaptează noului său rol.
Fiecare femeie este unică, se pregăteşte pentru a deveni mamă şi apoi se adaptează într-un mod unic. Susţinerea din partea celor apropiaţi şi a specialiştilor este esenţială pentru starea de bine a mamei, dezvoltarea armonioasă a copilului şi echilibrul întregii familii.
Legătura unică a mamei cu bebeluşul său
esenţială şi necesară a fi în centrul atenţiei tututor
Resursa principală a acestei perioade este legătura unică dintre mamă şi bebeluşul său. Psihologii din cadrul programului Samas la bine şi la greu au observat că situaţiile provocatoare se îmbunătăţesc considerabil atunci când atât mama, cât şi cei din jur devin conştienţi şi fac eforturi pentru încurajarea şi protejarea acestei legături. Unele mame se gândesc sau sunt îndrumate să apeleze la psihologul din maternitate, iar altele află despre aceasta opţiune în cadrul programului. Chiar şi o discuţie scurtă, la momentul potrivit, este foarte utilă pentru a identifica soluţii la problemele cu care se confruntă şi pentru a-şi recăpăta încrederea şi sentimentul de siguranţă pentru ele si bebeluşi.
Multe dintre mamele din program aveau nevoie urgentă de ajutor, începeau convorbirea plângând sau vizibil copleşite, iar către final deja se linişteau şi erau mai încrezătoare că pot găsi soluţii împreună cu personalul din maternitate şi cu rudele.
Mamele care sunt separate de bebeluşi au gânduri ce nu le dau pace sau emoţii ce le copleşesc şi îşi pun multe întrebări. Chiar şi în aceste situaţii, legătura profundă creată în timpul sarcinii se menţine, bebeluşul le va recunoaşte, se vor reconecta şi adapta împreună la etapele care urmează. Personalul din secţiile de neo-natologie trimite poze cu bebeluşii pentru a veni în sprijinul mamelor. Specialiştii din maternităţi şi din diverse programe de susţinere oferă psihoeducaţie şi suport emoțional pentru mamă şi ceilalţi membri ai familiei.
A merge la psiholog
un subiect tabu şi un stigmat social
În familiile în care am crescut, în comunităţi şi în societate la nivel mai larg nu ne-am format obişnuinţa de a fi ascultaţi, de a ne exprima clar nevoile, emoţiile şi gândurile ce deseori ne copleşesc. Intervin, astfel, sentimente gen vinovăţie, ruşine, lipsă de încredere şi nesiguranţă. A apela la specialişti din domeniul sănătăţii mintale nu înseamnă că suntem nebuni, slabi sau că nu suntem în stare să ne rezolvăm propriile probleme.
Preocuparea pentru igiena emoţională este la fel de firească precum vizitele la stomatolog sau cardiolog şi analizele anuale. Dezechilibrul hormonal adesea sever ce urmează sarcinii şi naşterii poate provoca un dezechilibru al creierului – un organ ca toate celelalte ale corpului.
La aceasta se pot adăuga alți factori ce influenţează modul în care o persoană gândeşte, simte, se comportă şi se raportează la realitate şi la oamenii din jur:
- Stres sau suprasolicitare în perioada sarcinii sau naşterii
- Probleme de sănătate, o naştere dificilă, nevoi speciale ale mamei sau copilului
- Un context familial sau social cu probleme şi conflicte
- O tendinţă către depresie şi aspecte din istoria de viaţă a mamei care favorizează instalarea depresiei
- O sarcină neplanificată sau nedorită.
Este important să se facă distincţia între tipurile de specialişti – psihiatru şi psiholog/ psihoterapeut – şi să se înţeleagă în ce mod ne poate susţine fiecare. Psihiatrul este un medic ce prescrie tratament pentru problemele specifice. Psihologul şi psihoterapeutul nu sunt medici şi folosesc instrumente şi metode diferite. Creează un cadru confidențial de dialog în care mama să vorbească despre experienţele ei, să se simtă în siguranţă şi ascultată, să aibă încredere şi să găsească pas cu pas calea către echilibrul interior.
În unele cazuri, cei doi specialişti vor colabora, va exista un tratament prescris de psihiatru şi o susţinere din partea psihologului/ psihoterapeutului pentru ca situaţia să se îmbunătăţească şi efectele să se menţină pe termen lung.
Prevenţia şi ameliorarea rapidă, de la primele simptome, sunt esenţiale în această experienţă de viaţă. De la aspecte mai simple, precum organizarea vieţii alături de bebeluş şi până la complicaţii precum depresia postnatală.
Şi ceilalţi membri ai familiei au nevoie de susţinere, mai ales în aceste situaţii în care sunt nevoiţi să preia temporar rolul de principali îngrijitori ai bebeluşului. Treptat, pe măsură ce toţi cei implicaţi primesc ajutor specializat şi tensiunea se diminuează, vor reapărea încrederea, speranţa, sentimentul de siguranţă şi de susţinere. În timp se vor adapta, vor regăsi echilibrul, optimismul şi se vor simţi pegătiţi pentru următoarele etape.
Puteți urmări aici webinarul integral.
Proiectul este derulat de Asociația SAMAS și beneficiază de o finanțare în valoare de 15 000 euro, prin programul Active Citizens Fund România, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.
Conținutul acestui website nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații, accesați www.eeagrants.org.
Articol realizat de Georgiana Trandafir – psiholog și psihoterapeut.
Str. Popa Soare nr. 16, ap. 2, sector 2, București
+40 0786 176 949 021 796 32 53
programari@programsamas.ro