Curs – nutriția copilului 1-3 ani

Juniorul are nevoi nutriționale diferite față de adulți

Între 1 și 3 ani, juniorii cresc până la aproape 40% din înălțimea lor de adulți și iau semnificativ în greutate. Ritmul de creștere nu este atât de spectaculos precum în primul an și, ca atare, apetitul copilului scade. Pe de altă parte, cel mic începe să descopere lumea și are o mobilitate din ce în ce mai mare, iar această activitate fizică trebuie acoperită printr-un aport caloric adecvat.

Necesarul caloric între 12 – 24 de luni este de aproximativ 1000 kcal/ zi (circa 900 la 12 luni, respectiv 1000 la 24 de luni). Specialiștii recomandă ca juniorul să aibă trei mese principale și două gustări care să acopere toate cele cinci grupe de bază ale piramidei alimentare (cereale, vegetale, fructe, lapte și derivatele, carne). Meniul copilului de această vârstă trebuie să conțină zilnic:

• cereale integrale: 3 – 5 porții;
• vegetale: 3 porții;
• fructe: 2 – 3 porții;
• lapte sau derivate: 2 – 4 porții;
• carne: o porție.

Din punct de vedere alimentar, perioada între 1 și 3 ani este caracterizată de multe și importante schimbări. Acum are loc tranziția de la alimentația predominant lactată la o alimentație asemănătoare cu cea a adultului. Părinții trebuie să țină cont, însă, de faptul că juniorul are nevoi nutriționale diferite față de adulți și că alimentația din această perioadă este foarte importantă pentru dezvoltarea lui cognitivă, pentru sănătatea lui, dar, spun psihologii, și pentru tiparele de comportament alimentar pe care le va manifesta mai târziu.

Creierul celui mic crește (la propriu) și se dezvoltă în fiecare zi, ajungând la 3 ani la 85% din mărimea pe care o va avea la maturitate. De aceea, o alimentație bogată în fier (care ajută celulele roșii să transporte oxigenul în sânge) și acizi grași esențiali este foarte importantă în această perioadă. Studiile arată că juniorii care au avut o alimentație bogată în fier în primele 1000 de zile de viață obțin note mai mari la scris, citit și matematică, atunci când ajung la vârsta școlară.

Marea provocare a acestei vârste, din punct de vedere nutrițional, este așa-numita neofobie alimentară (respingerea unui aliment prezentat prima oară). După vârsta de 1 an, copilul își manifestă dorința de independență și vrea să se alimenteze singur. El își manifestă mult mai des și mai vehement preferința sau dezgustul față de un anumit aliment. Aceasta este o etapă normală în dezvoltarea copilului, dar părintele trebuie să se asigure că “mofturile” la masa nu afectează echilibrul nutrițional. În cazul refuzului constant al unei grupe alimentare de bază (de exemplu, laptele sau cerealele) se vor încerca întâi alternativele (brânzeturi, iaurt, pâine etc.). Persistența refuzului poate ridica suspiciunea unui eventual proces patologic, caz în care se impune un consult medical.

Apasă pe butonul REZERVĂ LOC ACUM și solicitarea ta va ajunge la Call Centerul SAMAS, de unde te vom contacta în cel mai scurt timp pentru a-ți găsi cele mai potrivite intervale și formate de curs.

REZERVĂ LOC ACUM!

Informații și programări

Mobil: 0786 176 949
Fix: 021 380 74 11
programari@programsamas.ro