Sunați acum pentru informații

ABC -ul ALĂPTĂRII

Câte nu s-au spus despre alăptare de-a lungul timpului, pentru ca noi astăzi să avem informații corecte și complete? Alăptarea creează o legătură intimă între mamă și copil și lasă să iasă la iveală în modul cel mai firesc cu putință faptul că noi, oamenii, avem nevoie unii de celalalti și existăm unii pentru ceilalți.

Alăptarea ar trebui inițiată în primele 2 ore de la naștere.

Conform studiilor, contactul piele pe piele dintre mama și nou născut imediat după naștere crește în mod semnificativ succesul alăptării, datorită faptului că noul-născut este într-o perioadă activă ce favorizează atașarea la san. În această perioada mămică secretă colostrul, numit de specialiști și „aur lichid” sau „vaccin natural”.

Colostrul se secretă în cantitate mică, este un lapte mai gros, semi-transparent, cu o culoare gălbuie, ceea ce determină unele cadre medicale să spună mamelor că nu le-a venit încă laptele. Greșit! Colostrul este primul lapte, plin de toți nutrienții de care bebelușul are nevoie în acesta perioada.

Bebelușul se pune la sân la cerere, dar nu mai târziu de 3 ore, este stimulat și încurajat să mănânce acest colostru benefic, care ajută și la eliminarea meconiului ( primul caca eliminat de bebeluș).

Furia laptelui

După ce a trecut de faza de colostru din primele 1-3 zile, mămică se poate confrunta cu o situație particulară, numită medical angorjare sau în popor „furia laptelui”.

Această este trecerea de la faza de colostru la cea de lapte de tranziție.

Unele mame trec peste acestă fază cu disconfort zero sau minim, altele experimentează sâni tari, dureroși, roșii, chiar febră și frison. Multe cadre medicale și mame confundă angorjarea cu mastită.

Consultantul în alăptare aplică un protocol de 4 pași timp de 24-48 de ore înainte și după fiecare masă pentru a putea face diagnosticul diferențiat cu mastită. Dacă experientati angorjarea (furia laptelui) în spital sau odată ajunsă acasă, luați neapărat legătură cu un consultant în alăptare pentru rezolvarea ei.

Tramamentul antibiotic nu este justificat în angorjare, doar dacă nu este gestionată bine și se transformă în mastită.

Din ziua 3 a de viață sau de când experimentăm angorjarea, ar fi de așteptat ca un bebeluș să sugă la sân de minim 8 ori în 24 de ore, între 8 și 12 ori. De asemenea, pentru a ne da seama că mănâncă eficient la sân urmărim să murdărească minim 3 scutecece cu caca galben cu grunji de grăsime și să aibă minim 6 urini clare fără cristal de urat. Pentru verificarea acestor parametri cât și a celor legați de greutatea puteți lua legătură cu un consultant în alăptare.

Atașarea corectă la sân a bebeblușului este cheia succesului în alăptare.

Aici veți găși un filmuleț foarte folositor si foarte bine explicat DESPRE atașarea corectă la sân a bebelușului:

 

Copilul atașat corect aspiră mamelonul, o parte a areolei și glanda mamară adiacentă acestora. Buzele și obrajiii copilului formează un vaccum ce este confirmat de buzele răsfrânte și absența zgomotelor în timpul suptului.

Indiferent de poziția de alăptare folosită, copilul este întors spre mama formându-se o linie dreapta între ureche, umăr și soldul copilului. Nasul copilului trebuie să fie la același nivel cu mamelonul mamei. Când copilul deschide gura suficient de mult pentru a permite sucțiunea mamelonului și a unei părți din areolă, este apropiat rapid de sân.

Dacă se constată o atașarea incorectă, copilul trebuie detașat imediat prin introducerea degetului mic al mamei între gingiile copilului, pentru că altfel există riscul de formare a ragadelor (răni) la nivelul mamelonului.

Pentru confirmarea poziționării corecte a bebelușului la sân, poziția confortabilă a mamei și poziții de alăptare diverse, luați legătură cu un consultant în alăptare apelând numarul de telefon 0786 176 949.

Problemele cel mai des întâlnite pe parcursul alăptării:

  • Angorjarea/Mastita (am abordat-o mai sus)
  • Ragadele/Durerile mamelonare. Cauze:
  1. Atașarea incorectă a acopilului la sân
  2. Biberonul/suzeta introduse în primele săptămâni de viață
  3. Un fren lingual restrictiv

Toate aceste probleme pot fi identificate și rezolvate de către un consultant în alăptare.

În situația în care nu se reușește alăptarea corespunzătoare nevoilor de creștere ale copilului, se trece la alimentația mixtă, în care copilul este alimentat atât la sân cât și cu lapte praf.

Aici sunt mai multe precauții de care trebuie ținut seama:

  • Laptele praf NU se administrează la cerere și se recomandă o pauză digestivă de minim două ore între două mese cu lapte praf.
  • Nu se depășește cantitatea și dozajul praf-apă zilnice recomandate pe cutie sau de către medic în funcție de vârstă copilului.
  • În primele 3 luni când digestia este imatură, masa cu biberonul ar trebui să dureze aproximativ la fel de mult că masă la sân, pentru a ajuta digestia. Luatia legătură cu consultantul în alăptare pentru a învața tehnica de supt din biberon care să dureze cât masa la sân.
  • Copilul care primește lapte praf poate să aibă scaune mai rare și mai consistente decât copilul alăptat exclusiv la sân. Un scaun pe zi este considerat normal la copilul care primește lapte praf, iar la copilul alăptat se așteaptă minim 3 scaune pe zi până la o lună, când datele problemei se schimbă.

Încurajăm gravidele să se informeze din prenatal despre alăptare și dacă startul nu este corespunzător încurajăm mamele să apeleze cu toată încrederea la consultanți în alăptare.

Alăptarea contează!

 

Articol scris din dragoste pentru parinti de către: Monica Ungur – Educator Perinatal SAMAS, Consultant in alăptare IBCLC și consultant în nutriție.

Data: 14 iulie 2020