Sunați acum pentru informații

Studiul SAMAS 2016 privind alăptarea și nutriția copilului mic

Alăptarea și nutriția copiilor în primul an de viață – din ce în ce mai bine înțelese de mămici

 

Care sunt principalele schimbări din ultimii cinci ani?

 

  • Rata alăptării exclusive a copilului până la șase luni este în creștere, ajungând la 29,8% în 2016. Educația mamei și pregătirea prenatală rămân principalii factori care o favorizează;
  • În prima lună după naștere, româncele își alăptează copiii în procent de 80%;
  • Cele mai multe dintre mamele care alăptează mai puțin de o lună au născut prin cezariană sau au un nivel scăzut de educație;
  • România se aliniază țărilor din întreaga lume, oferind importanța meritată alăptatului și beneficiilor acestuia pentru copii. Studiul din 2016 demonstrează că educația perinatală are un rol esențial în creșterea ratei de alăptare exclusivă, în special dacă această consiliere este efectuată printr-un program dedicat de pregătire – 32% dintre mamele care alăptează exclusiv până la 6 luni au beneficiat de educație perinatală, 25% dintre ele participând la programe dedicate de pregătire. Asociația SAMAS, singura rețea de Educatori Perinatali din țară, și-a propus creșterea ratei de alăptare exclusivă, activitățile organizației fiind dedicate în mare parte acestui obiectiv: specializarea cadrelor medicale în alăptare, cursuri despre alăptare înainte de naștere și consiliere în alăptare în maternități pentru mame, campanii de informare asupra beneficiilor alăptării, proiecte sociale în comunități. 27,7% dintre mamele care au născut din 2013 până în prezent au primit informații și au fost ajutate de către Educatorii Perinatali SAMAS.

Ne bucurăm să vedem că o bună educație perinatală da roade și din ce în ce mai multe românce aleg și reușesc să-și alăpteze bebelușii, cel puțin șase luni, așa cum recomandă Organizația Mondială a Sănătății. Cu siguranță mai sunt multe lucruri de îmbunătățit, multe discuții de purtat și familii de încurajat, dar aceste statistici ne confirmă faptul că suntem pe drumul cel bun.” Dr. Marina Oțelea, Președinte Executiv, Asociația SAMAS.

Rata alăptării exclusive până la vârsta de șase luni, în creștere comparativ cu anul 2011

Din ce în ce mai multe mame din România respectă recomandările Organizației Mondiale a Sănătății, alăptându-și bebelușii cel puțin șase luni, arată un studiu național, realizat de Asociația SAMAS, alături de Institutul Național pentru Ocrotirea Mamei și Copilului „Alfred Rusescu” și Societatea Națională de Medicina Familiei. Dacă în 2011 procentul acestora era de numai 12,6%* (sursa: Studiu ”Evaluarea eficienței intervențiilor incluse în programele naționale privind nutriția copiilor sub 2 ani” realizat de Institutul pentru Ocrotirea Mamei și Copilului și UNICEF), în 2016 a ajuns la 29.8%. Aceste rezultate confirmă o preocupare din ce în ce mai mare a româncelor pentru nutriția copiilor în primul an de viață și pentru beneficiile alăptării exclusive în prima jumătate de an.

În topul femeilor care își alăptează exclusiv copiii până la șase luni se află mamele cu vârsta cuprinsă între 35 și 40 de ani, unele dintre ele aflându-se la al doilea sau al treilea copil. La polul opus se află mamele foarte tinere, cu vârsta sub 19 ani, doar 9% dintre ele alăptându-și copilul în primele șase luni de viață. De asemenea, două din zece femei aflate la primul copil renunță la alăptare în mai puțin de o lună.

Toate cercetările din domeniu arată că laptele matern are o compoziție unică, fiind esențial pentru creșterea și dezvoltarea bebelușilor, oferindu-le necesarul de vitamine, minerale, proteine, lipide și lichide de care aceștia au nevoie, dar, mai ales, stabilind, prin actul alăptării, o legătură foarte puternică între mama și copil. De aceea, Organizația Mondială a Sănătătii recomandă alăptarea exclusivă până la șase luni și continuarea ei până la doi ani, în paralel cu diversificarea”, explică Marina Oțelea.

Alăptarea și nutriția copiilor în primul an depind în foarte mare măsură și de nivelul de educație al mamei. 51% dintre mamele cu studii superioare își alăptează copiii conform recomandărilor actuale, în timp ce doar 25% dintre mamele cu studii medii sau cu doar opt clase respectă aceste indicații.

 

Relația cu personalul medical și cursurile prenatale

Relația viitoarelor mame cu personalul medical și cu educatorii perinatali sau consultanții în lactație influențează puternic felul în care acestea își vor alăpta copiii. 32% dintre cele care alăptează mai mult de șase luni au primit consiliere perinatală de la medicii de familie (23%), de la asistente (15%) sau de la educatorii perinatali (5%). Sistemul rooming-in este și el in creștere (63%), comparativ cu anul 2011, șapte din zece mame care au alăptat cel puțin patru luni beneficiind de acest sistem.
40% dintre tinerele mame (un procent îngrijorător!) afirmă nu au primit deloc sprijin și consiliere pentru alăptat în maternitate, nici de la medic, nici de la asistente. Lipsa informațiilor teoretice și practice este unul dintre principalele motive pentru care româncele renunță la alăptare, mai ales în cazul celor aflate la primul copil.

Detalii despre rezultatele ”Studiului Național: Alăptarea și nutriția copilului mai mic de un an”, realizat de Asociația SAMAS în parteneriat cu Institutul pentru Ocrotirea Mamei și Copilului ”Alfred Rusescu” și Societatea Națională a Medicilor de Familie, susținut de Philips:

Studiul a fost realizat pe un eșantion reprezentativ, cuprinzând 1008 respondenți din 23 de județe, cu o distribuție urban/ rural de 52% și, respectiv, 48%, având ca bază, pentru comparație, chestionarul folosit în studiul din 2011 realizat de către Institutul pentru Ocrotirea Mamei și Copilului ”Alfred Rusescu” și UNICEF.

Epiziotomia – avantajele și dezavantajele unei proceduri controversate

1-nastere-2-res-9705-bÎn multe maternități din România, epiziotomia a ajuns o intervenție de rutină în timpul nașterilor naturale. Despre ce reprezintă mai exact această procedură, care sunt avantajele și dezavantajele ei și ce riscuri implică ea am aflat mai multe de la Andreea Andrei, educator perinatal SAMAS certificat.

Epiziotomia este o intervenţie chirurgicală care constă în secţionarea mucoasei vaginale şi a muşchilor superficiali ai perineului cu scopul de a mări orificiul vulvei şi a uşura expulzia fătului în cursul unei naşteri.

În ce situații este recomandată?

Studiile au demonstrat ca doar în 10% din nașteri epiziotomia preventivă se justifică dacă:

  •  ritmul cardiac al bebelușului tău arată că acesta nu tolerează ultimele minute de travaliu și este necesar sa se nască cât mai repede posibil;
  • bebelușul tău este foarte mare și este nevoie de spațiu în plus pentru a putea fi manevrat pentru ca acesta să se nască;
  • bebelușul vine cu fundulețul (prezentație pelviană) sau cu fața în sus (prezentație craniană varietate posterioara);
  • țesuturile tale încep să sângereze sau par gata sa se rupă în bucăți multiple pe măsură ce capul bebelușului tău începe să preseze ca să iasă (totuși  câteva mici rupturi superficiale sunt de preferat unei epiziotomii, depinde de medicul/ moașa care asistă nașterea- de răbdarea și stăpânirea tehnicii de dirijare a expulziei bebelușului, cât și de protejare a perineului);
  • este nevoie de spațiu în plus pentru a putea folosi forcepsul/ vacuum  pentru a ajuta la nașterea bebelușului tău.
  • analgezia epidurală este o altă cauză a efectuării epiziotomiei, necesară atunci când expulzia bebelușului se prelungește mai mult de 1 oră.

Cât de dureroasă este această procedură?

Raportarea la durere este un aspect subiectiv şi depinde de pragul de suportabilitate al fiecărui corp. Epiziotomia se realizează sub efectul anesteziei locale.

De asemenea, vindecarea depinde de capacitatea de recuperare a fiecărui corp, dar chiar dacă apar complicaţii la nivelul perineului, vindecarea zonei apare în maxim 6-8 săptămâni de la naştere. Pentru o recuperare a tonicităţii musculaturii, este necesară executarea exerciţiilor perineale.

În jurul acestei intervenții, aparent minoră, există o dispută.

Care sunt avantajele şi dezavantajele ei? Dacă intervenţia este justificată, avantajele sunt vizibile, prin rezolvarea situaţiilor dificile care apar. Bineînțeles că există și dezavantaje, cum ar fi recuperare maternă mai dificilă, riscul infecţiilor, local. În plus, cantitatea de sânge pierdută în urma intervenţiei este mai mare.

Epiziotomia poate fi evitată prin realizarea de exerciţii prenatale, cu rolul de a cunoaşte şi controla zona, la voinţă. În timpul expulziei, principalul obiectiv, fiind capacitatea de a relaxa la voinţă ţesuturilor pentru a permite trecerea fătului.
Impact major asupra integrităţii perineului îl are şi poziţia de naştere. O poziţie mai verticală, în care gravitaţia ajută, ar fi de un real ajutor.

Îngrijirea postoperatorie după epiziotomie

În cazul unei epizotomii, îngrijirea postoperatorie va fi prescrisă de către medic, având ca scop păstrarea zonei curată şi vindecarea.
Ce poate face o femeie care a trecut printr-o astfel de intervenține?

  • Efectuarea toaletei doar la exterior de la vulva la anus (nu intravaginal), schimbarea tamponului igienic la 2-3 ore maxim.
  • Evitarea presiunii pe această zonă, care apare în poziţia “în şezut”. (se poate folosi un colac medicinal sau un prosop mare rulat.
  • Încă din primele săptămâni se pot realiza contracţiile perineale, ce pot fi însuşite la cursurile perinatale.

 

Fondată de

Susținută strategic de