Întrebări frecvente: Alăptarea și COVID-19

Sursa articol WHO

Sursa articol, link PDF

1. COVID-19 poate fi transmis prin alăptare?

Până în prezent, virusul COVID-19 nu a fost detectat în laptele vreunei mame bolnave sau suspecte de COVID-19. Prin urmare, pare puțin probabil ca boala să fie transmisă prin alăptare sau prin hrănirea cu lapte extras de la o mamă bolnavă sau suspectă de COVID-19. Cercetătorii continuă să testeze lapte matern de la mame bolnave sau suspecte de COVID-19.

2. În comunitățile în care COVID-19 este prevalentă, mamele ar trebui să alăpteze?

Da. În toate mediile socio-economice, alăptarea îmbunătățește supraviețuirea nou-născuților și copiilor și le oferă acestora avantaje privind sănătatea și dezvoltarea pe durata întregii vieți. Totodată, alăptarea îmbunătățește sănătatea mamelor. Pe de altă parte, transmiterea COVID-19 prin lapte matern și prin alăptare nu a fost detectată. Nu există niciun motiv pentru a evita sau întrerupe alăptarea.

3. După naștere, ar trebui ca nou-născutul să aibă contact direct (piele-pe-piele) și să fie alăptat dacă mama este bolnavă sau suspectă de COVID-19?

Da. Apropierea imediată și continuă de tip piele-pe-piele cu mama îmbunătățește reglarea termică a nou-născuților, precum și alți indicatori fiziologici ai copilului și este asociată cu mortalitatea neonatală redusă. Așezarea nou-născutului aproape de mamă permite, de asemenea, începerea timpurie a alăptării, care este, de asemenea, un factor de reducere a mortalității neonatale.
Numeroasele beneficii ale contactului direct (piele-pe-piele) și ale alăptării depășesc substanțial riscurile potențiale de transmitere și de îmbolnăvire asociate cu COVID-19.

4. Dacă o mamă este bolnavă sau suspectă de COVID-19, ar trebui să alăpteze în continuare?

Da. Transmiterea virusului COVID-19 prin laptele matern sau prin alăptare nu a fost detectată. Totuși, atunci când alăptează, mama trebuie să respecte regulile adecvate de igienă, inclusiv să poarte mască medicală, dacă este posibil, pentru a reduce posibilitatea ca aerosoli cu COVID-19 să ajungă pe cel mic. Mamele și familiile pot fi informate că, printre puținele cazuri de infecție cu COVID-19 la copii, majoritatea au avut simptome ușoare sau forme asimptomatice.
Pe de altă parte, există dovezi de calitate care arată că alăptarea reduce mortalitatea neonatală și infantilă, inclusiv în unitățile cu numeroase resurse și îmbunătățește sănătatea și dezvoltarea pe parcursul întregii vieți, în toate mediile geografice și economice.

5. Care sunt recomandările de igienă pentru o mamă care alăptează, bolnavă sau suspectă de COVID-19?

Dacă o mamă este bolnavă sau suspectă de COVID-19, ea trebuie să:

• se spele frecvent pe mâini cu apă și săpun sau să-și curețe mâinile cu dezinfectant, în special înainte de a atinge bebelușul;
• poarte mască medicală când alăptează.

Este important să:
– înlocuiască masca imediat ce se umezește;
– arunce imediat masca;
– nu refolosească o mască;
– nu atingă partea din față a măștii, ci doar baretele laterale.

• strănute și tușească în șervețel, apoi să-l arunce imediat și să se curețe cu soluție pe bază de alcool sau să se spele din nou pe mâini cu apă curată și săpun.
• curețe și să dezinfecteze frecvent suprafețele.

6. Dacă o mamă bolnavă sau suspectă de COVID-19 nu are mască medicală, poate să alăpteze?

Da. Alăptarea reduce, fără îndoială, mortalitatea neo-natală și infantilă și oferă numeroase avantaje privind sănătatea pe termen lung și dezvoltarea creierului pentru nou-născut/ copil. Mamele cu simptome de COVID-19 sunt sfătuite să poarte mască medicală, dar chiar și atunci când acest lucru nu este posibil, alăptarea trebuie continuată. Alte măsuri de prevenire a infecției, cum ar fi spălarea mâinilor, curățarea suprafețelor, strănutul și tușitul într-un șervețel de unică folosință sunt, de asemenea, importante. Măștile ne-medicale (făcute manual sau textile) nu au fost evaluate. În acest moment, nu este posibil să facem recomandări privind utilizarea acestora.

7. Este nevoie ca o mamă bolnavă sau suspectă COVID-19 să-și spele sânii înainte de a alăpta sau de a extrage laptele?

Dacă o mamă bolnavă sau suspectă de COVID-19 tocmai a tușit pe pieptul sau sânul gol, atunci trebuie să spele sânul cu apă caldă și săpun timp de cel puțin 20 de secunde înainte de a alăpta.
Nu este necesară spălarea sânilor înainte de fiecare alăptare sau înainte de fiecare muls al laptelui.

8. Dacă o mamă bolnavă sau suspectă de COVID-19 nu poate alăpta, care este cea mai bună cale de a-și hrăni bebelușul?

Cele mai bune alternative la alăptarea unui nou-născut sau bebeluș sunt:

• Lapte matern muls

– Mulgerea laptelui matern se face de obicei cu mâna, cu ajutorul unei pompe mecanice doar când este necesar. Mulgerea manuală sau cu ajutorul unei pompe sunt în egală măsură eficiente.

– Alegerea modului de mulgere a laptelui este în funcție de preferința mamei, disponibilitatea echipamentului, condițiilor de igienă și costurilor.

– Mulgerea laptelui este importantă și pentru a susține producerea laptelui, așa încât mamele să poată alăpta după ce se recuperează. Mama și orice altă persoană care o ajută trebuie să se spele pe mâini înainte de mulgerea laptelui sau de a atinge recipientul sau alte componente ale acestuia și trebuie să asigure curățarea adecvată a pompei după fiecare utilizare. (V. întrebarea 10 de mai jos)

– Laptele muls trebuie dat copilului de preferat cu o cană și/ sau linguriță curată (mai ușor de curățat), de către o persoană care nu are semne sau simptome de boală și cu care bebelușul se simte confortabil. Mama/ persoana de îngrijire trebuie să se spele bine pe mâini înainte de a hrăni nou-născutul/ bebelușul.

• Lapte uman donat. Dacă mama nu se poate mulge și laptele nu este disponibil de la o bancă de lapte uman, laptele uman donat poate fi dat bebelușului în timp ce mama se recuperează.
• Dacă mulgerea nu este posibilă sau laptele donat nu este disponibil, opțiunile sunt:

– Alăptare de către o altă mamă care alăptează (V. întrebarea 11 de mai jos)

– Formulă de lapte praf, asigurându-vă că acesta este potrivit vârstei, preparat corect și sustenabil.

9. Este sigur să dăm lapte muls de la o mamă bolnavă sau suspectă de COVID-19?

Da. Până în prezent, virusul COVID-19 nu a fost detectat în laptele niciunei mame bolnave sau suspecte de COVID-19. Este puțin probabil ca virusul să poată fi transmis prin laptele muls de la o mamă bolnavă sau suspectă de COVID-19.

10. Dacă o mamă bolnavă sau suspectă de COVID-19 își mulge laptele pentru copilul ei, există măsuri suplimentare pentru manevrarea pompei de lapte, a recipientelor de depozitare a laptelui și a ustensilelor de hrănit?

Chiar și când COVID-19 nu este o problemă, pompele de sân, recipientele de depozitare a laptelui și ustensilele de hrănit trebuie curățate bine după fiecare utilizare.
• Spălați pompa/ recipientele după fiecare utilizare cu detergent de vase și cu apă caldă. Apoi, clătiți cu apă fierbinte timp de 10-15 secunde.
• Unele elemente ale pompelor de sân pot fi puse pe raftul de sus al mașinii de spălat vase (dacă este cazul). Verificați manualul de instrucțiuni înainte.

11. Dacă o mamă bolnavă sau suspectă de COVID-19 nu poate alăpta sau mulge laptele, se recomandă alăptarea de către o altă femeie?

Alăptarea de o altă femeie poate fi o opțiune, în funcție de gradul de acceptare al mamelor/ familiilor, de normele naționale, de acceptarea culturală, disponibilitatea acestor femei și de serviciile de sprijin pentru mame.

• În locurile unde HIV este prevalentă, aceste femei trebuie să beneficieze de consiliere și testare rapidă HIV, în conformitate cu reglementările naționale, unde sunt disponibile. În absența testării și dacă este fezabil, efectuați evaluarea riscurilor HIV. În caz contrar, facilitați și sprijiniți alăptarea de către alte femei. Asigurați consiliere privind evitarea infecției HIV în timpul alăptării.
• Prioritizați alăptarea de către alte femei pentru cei mai mici nou-născuți.

12. Dacă o mamă bolnavă sau suspectă de COVID-19 nu a putut alăpta din cauză că a fost prea bolnavă sau din cauza altei boli, când poate reîncepe să alăpteze?

Mama poate începe să alăpteze dacă începe să se simtă suficient de bine pentru asta. Nu există un interval fix de așteptare în caz de COVID-19 confirmat/ suspect. Nu există nicio dovadă că alăptarea modifică parcursul clinic al COVID-19 la mamă. Aceasta trebuie susținută în ceea ce privește starea generală de sănătate și nutriție, pentru a asigura recuperarea completă. De asemenea, trebuie ajutată pentru a începe alăptarea sau pentru relactație.

13. Rezultatele la testarea COVID-19 influențează în vreun fel recomandările privind hrănirea nou-născuților și copiilor mici?

Testarea COVID-19 nu are implicații imediate privind deciziile legate de hrănirea nou-născutului sau a copilului mic. Totuși, confirmarea cazului de COVID-19 înseamnă că mama diagnosticată trebuie să urmeze recomandările adecvate privind igiena, pentru întreaga perioadă pentru care are risc să fie infecțioasă, adică atâta timp cât este simptomatică sau timp de 14 zile de la debutul simptomelor (oricare dintre opțiuni este de durată mai mare).

14. Este recomandat pentru o mamă bolnavă sau suspectă de COVID-19 care alăptează să ”completeze” alimentația cu formulă de lapte praf?

Nu. Dacă mama este bolnavă sau suspectă de COVID-19 și alăptează, nu este nevoie să ”completeze” alimentația cu formulă de lapte praf. Oferirea unei ”completări” va reduce cantitatea de lapte produs de mamă. Mamele care alăptează trebuie consiliate și sprijinite să optimizeze poziția și atașarea pentru a asigura producția suficientă de lapte. Mamelor trebuie să li se explice ce înseamnă alăptarea la cerere și falsa senzație că nu au suficient lapte, dar și cum să răspundă la semnele care indică foamea nou-născutului, pentru a crește frecvența alăptatului.

15. Care sunt mesajele cheie pentru o mamă care vrea să alăpteze, dar se teme să nu transmită COVID-19 nou-născutului?

În cadrul consilierii trebuie înțeleasă anxietatea mamei și a familiei cu privire la COVID-19, iar răspunsul trebuie să conțină următoarele mesaje:

I. COVID-19 nu a fost detectat în laptele matern la nicio mamă bolnavă sau suspectă de COVID-19 și până acum nu există nicio dovadă că virusul este transmis prin alăptare.

II. Nou-născuții și bebelușii au risc mic de a face COVID-19. La cele câteva cazuri confirmate cu COVID-19 la copiii mici, cei mai mulți au avut o formă ușoară sau asimptomatică a bolii.

III. Alăptarea și contactul piele-pe-piele reduce semnificativ riscul de deces la nou-născuți și copii mici și asigură avantaje imediate și pe termen lung privind sănătatea și dezvoltarea. De asemenea, alăptarea reduce riscul de cancer la sân și ovarian la mamă.

IV. Numeroasele beneficii ale alăptării depășesc riscurile potențiale de transmitere și de îmbolnăvire asociate cu COVID-19.

16. Dacă mama este bolnavă sau suspectă de COVID-19, formula de lapte praf este sigură pentru bebeluș?

Nu. Există mereu riscuri asociate cu hrănirea nou-născuților cu formulă de lapte praf, indiferent de mediu.
Riscurile asociate cu hrănirea cu formulă de lapte praf sunt crescute atunci când condițiile de acasă și din comunitate sunt compromise (acces redus la servicii de sănătate dacă bebelușul se îmbolnăvește/ acces redus la apă curată/ accesul la lapte praf este dificil sau nu este garantat, nu este accesibil și sustenabil. Numeroasele beneficii ale contactului direct (piele-pe-piele) și ale alăptării depășesc substanțial riscurile potențiale de transmitere și de îmbolnăvire asociate cu COVID-19.

17. Pentru ce perioadă sunt relevante recomandările OMS cu privire la alăptare și COVID-19?

Recomandările privind îngrijirea și alăptarea bebelușilor mamelor bolnave sau suspecte de COVID-19 sunt valabile din momentul în care probabil ea este contagioasă, adică atunci când este simptomatică sau timp de 14 zile de la debutul simptomelor, oricare dintre variante este mai lungă.

18. De ce recomandările pentru mame bolnave sau suspecte de COVID-19 și bebelușii acestora par diferite față de recomandările de distanțare socială pentru populația generală?

Recomandările pentru adulți și copii mai mari de a păstra distanța socială vizează reducerea contactului cu persoane asimptomatice care au COVID-19 și posibila transmitere a virusului. Această strategie va reduce prevalența generală a COVID-19 și a numărului de adulți cu o formă severă a bolii.

Scopul recomandărilor privind îngrijirea și hrănirea nou-născuților și bebelușilor ale căror mame sunt bolnave sau suspecte de COVID-19 este de a îmbunătăți supraviețuirea imediată și pe termen lung, precum și sănătatea și dezvoltarea copiilor. Aceste recomandări iau în calcul probabilitatea și riscurile potențiale de COVID-19 la nou-născuți, riscul de boală severă și deces când nou-născuții nu sunt alăptați sau când laptele praf este folosit inadecvat, precum și efectele protectoare ale alăptării și contactului piele-pe-piele.

În general, copiii au risc redus de infecție cu COVID-19. Printre puținele cazuri confirmate de COVID-19 la copii, majoritatea au avut doar o formă ușoară sau asimptomatică a bolii. Numeroasele beneficii ale alăptării depășesc substanțial riscurile potențiale de transmitere și de îmbolnăvire asociate cu COVID-19.

19. Este în regulă ca unitățile sanitare să accepte stocuri de formulă de lapte praf pentru nou-născuți ai mamelor bolnave sau suspecte de COVID-19?

Nu. Donațiile de formulă de lapte praf nu trebuie cerute sau acceptate. Dacă este nevoie, produsele trebuie achiziționate pe baza evaluării nevoilor. Formula de lapte praf donat este, de obicei, de calitate variabilă, de tipul greșit, este furnizat disproporționat față de nevoi, etichetat în altă limbă, nu este însoțit de un pachet esențial de îngrijiri, distribuit uniform, nu este adresat celor care au nevoie, nu este sustenabil și necesită timp și resurse mari pentru a reduce riscurile.

20. De ce recomandările OMS privind contactul mamă/ nou-născut și alăptarea la mamele bolnave sau suspecte de COVID-19 diferă de cele ale unor organizații naționale sau profesionale?

Recomandările OMS cu privire la contactul mamă/ nou-născut și la alăptare sunt bazate întru totul atât pe riscul de infectare a bebelușului cu COVID-19, precum și pe riscul morbidității grave și mortalității asociate lipsei alăptării și utilizării laptelui praf, dar și pe efectele protectoare ale contactului piele-pe-piele și alăptării.

Este posibil ca recomandările altor organizații să se concentreze doar pe prevenirea transmiterii COVID-19, fără a lua în considerare importanța contactului piele-pe-piele și a alăptării.

Notificare. Răspunsurile la întrebările din acest document sunt bazate pe publicațiile OMS și pe Recomandările operaționale ale grupului de lucru intersectorial cu privire la alimentația copilului mic în situații de urgență. Recomandările intermediare ale OMS au fost dezvoltate de o rețea globală de clinicieni și de clinicieni care au tratat pacienți cu SARS, MERS, gripă severă sau COVID-19. Pentru întrebări, scrieți la: outbreak@who.int având “COVID-19 clinical question”

Dată articol: 28 mai 2020