Când mama e bine și bebe e bine – partea întâi

Anxietatea post-partum

Deși foarte rar se vorbește despre ea, anxietatea post-partum este întâlnită chiar mai des ca depresia post-partum, cu o incidență de 15% în rândul tinerelor mămici.

Amenințările pe care le simțim atunci când suntem anxioși pot fi:

• specifice sau reale, ca atunci când cineva ne urmărește pe o alee întunecată,
• vagi, ca atunci când avem sentimentul că ceva rău e pe cale să se întâmple,
• imaginare, ca atunci când vedem pe ecranul mental imagini cu o persoană dragă nouă suferind un accident.

Anxietatea post-partum, de cele mai multe ori, apare sub forma anxietății generalizate, adică îngrijorări excesive și persistente, gânduri negative, scenarii catastrofice cu privire la siguranța și sănătatea bebelușului, precum și dificultatea mamei de a se relaxa fizic și psihic.

Anxietatea post-partum, ca orice anxietate, este resimțită cognitiv, emoțional, fiziologic, și comportamental astfel:

Cognitiv:

• Gânduri automate negative, chiar intrusive, pe care mama nu le poate controla sau gestiona (uneori pot merge până la imagini mentale cu sine făcând rău bebelușului). Aceste gânduri aduc cu sine emoții de vinovăție, rușine, neadecvare, motiv pentru care tinerele mămici nu vorbesc despre ele (ex: oare înnebunesc? Ce va spune partenerul meu dacă aude așa ceva? Nu sunt o mamă bună, etc.)
• Scenarii catastrofice legat de propria persoană, bebeluș, partener (accidente diverse care se finalizează cu decesul sau vătămarea fizică).
• Convingeri dezadaptative: ceva grav e pe cale să se întâmple, că lumea nu este un loc sigur (în special în situații precum pandemia actuală, care induce un sentiment puternic de nesiguranță).
• Gânduri excesive (frământări) privind viitorul și siguranța bebelușului.
• Îngrijorări excesive și obsesii referitoare la modul în care tratați bebelușul (ex: îl hrănesc corect?), indiferent câte asigurări primește din partea celor apropiați.
• Fuga de gânduri, atunci când trece de la un gând la altul, de regulă negative, catastrofice, ceea ce conduce la dificultăți de concentrare.

 Emoțional:

• teama intensă referitoare la pericole imaginate, posibilă dar nu reală, care vizează bebelușul, partenerul sau pe sine (teama de teamă).
• Agitație, care se manifestă prin fuga de gânduri.
• Neliniște cauzată de gândurile automate negative, intruzive, de scenariile catastrofice.
• Iritabilitate și nervozitate, ca rezultat al epuizării, lipsei de somn, a gândurilor negative și convingerilor dezadaptative, ireale.

Fiziologic:

• oboseală cronică, dificultăți ale somnului: adoarme greu, are un somn agitat și neodihnitor.
• Epuizare și slăbiciune fizică.
• Senzația de nod în gât.
• Palpitații sau durerea la nivelul inimii.
• Dureri de cap și de stomac,
• Încordare musculară.
• Gura uscată.

Comportamental:

• evitarea situațiilor, persoanelor, locurilor care par a avea potențial catastrofic,
• control excesiv asupra situațiilor, persoanelor, locurilor care par a avea potențial catastrofic,
• nevoia de asigurare și reasigurare constantă din partea celorlalți,
• Verificări repetitive (ritualuri): verifică respirația copilului constant pentru a se asigura că nu se sufocă în timpul somnului, ceea ce duce la deprivare de somn și epuizare.
• Hipervigilență și hiperprotecție pentru a evita orice posibil pericol.

Metode prin care poate fi gestionată anxietatea post-partum, ca o completare a psihoterapiei (una nu se exclude pe cealaltă):

1. “Plasa de suport”, iar aici ne referim de la partener și familia restrânsă, dacă există disponibilitate, la prieteni, alte mămici și chiar vecini. Suportul poate veni sub forma:

• de a fi ascultată fără a fi judecată,
• de a sta cu bebelușul, oferindu-i timp pentru sine: o plimbare, odihnă, relaxare, întâlnirea cu o prietenă,
• timp pentru a petrece doar ea cu partenerul, etc.

De asemenea există asociații care pot oferi un astfel de suport, cum este Asociația Samas.

2. Tehnici de respirație și relaxare care au rezultate pe toate nivelele: cognitiv, emoțional, fiziologic, comportamental – puteți urmări indicațiile in video-ul de mai jos referitoare la tehnica de respirație.

2. Tehnici de mindfulness pentru calmarea gândurilor și acceptarea emoțiilor fără anxietate, conștientizarea modului în care reacționăm fiziologic sau comportamental la factori eterni. Tehnicile de mindfulness aduc de asemenea un echilibru pe cele 4 planuri (cognitiv, emoțional, fiziologic, comportamental).

Teama de a merge la psiholog

• Cel mai des întâlnit mit este acela conform căruia dacă mergi la psiholog înseamnă că ești nebun.

• Un alt mit se referă la faptul că doar persoanele slabe merg la psiholog, întrucât persoanele puternice își rezolvă singure problemele.

Ce poate face un psiholog pentru o proaspătă mămică?

• oferă  empatie,  normalizează stările mămicii – nașterea vine cu un dezechilibru hormonal și cu o vulnerabilitate emoțională;
• ajută mămică să aibă așteptări realiste cu privire la perioada post-natală;
• o ajută să comunice în așa fel încât să se facă înțeleasă;
• să-și identifice emoțiile, să le înțeleagă, să le verbalizeze și să le gestioneze eficient;
• să o învețe tehnici comportamentale și cognitive de gestionare a emoțiilor;
• poate sprijini familia să ofere ajutor concret mămicii (să facă curățenie, sa gătească, să facă cumpărături, etc.), să-i învețe să asculte, să nu critice, să înțeleagă felul în care mămica se simte.

Vedeți aici webinarul LIVE despre Când mama e bine și bebe e bine.

Articol realizat de: psih. Irina Săcuiu și psih. Alina Oltean în cadrul campaniei SAMAS la Bine și la Greu – Program pentru alăptare în siguranță a bebelușilor născuți de mame cu Covid 19, precum și a mamelor separate de bebeluși din cauza altor afecțiuni materne sau ale nou-născutului.

Proiectul este derulat de Asociația SAMAS și beneficiază de o finanțare în valoare de 15 000 euro, prin programul Active Citizens Fund România, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.
Conținutul acestui website nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.