Este societatea noastra influentata la nivel microbiologic si epigenetic de modul in care nasc femeile?

Articol recenzat si tradus de Mihaela Timofte

O mare parte a cercetarii privind efectele interventiilor in timpul nasterii s-a concentrat pe rezultatele pe termen scurt asupra sanatatii mamei si copilului. Marea preocupare a cercetatorilor in domeniul biologiei moleculare este daca modalitatea prin care sunt nascuti copiii infuenteaza modificarea epigenetica celulara din structura de ADN.

Perioada prenatala a fost o prioritate pentru cercetare deoarece este o perioada lunga de timp in care fatul in crestere este vulnerabil la anumiti factori de mediu maternali. Exista multe studii publicate despre efectele epigenetice ale perioadei prenatale si infantile asupra sanatatii viitoare.

Cu toate acestea, exista putine cunostinte cu privire la efectele perioadei intrapartum (travaliul si nasterea) asupra sanatatii si remodelarii epigenetice. Desi perioada intrapartum este scurta in comparatie cu perioada prenatala, din ce in ce mai multe dovezi arata ca interventiile din aceasta perioada scurta de timp pot influenta genomul uman.

In anul 1915, cand cezariana era destul de rara, Kendall a observat ca microbii care colonizeaza tractul gastro-intestinal al copilului nascut pe cale vaginala “pot fi de protectie”. Atunci cand un copil se naste pe cale vaginala, este expus la flora vaginala si intestinala a mamei lui, care reprezinta de fapt inceputul colonizarii copilului. Intr-o cezariana planificata, acest lucru nu se intampla, si astfel copiii sunt colonizati mai degraba cu bacterii cauzatoare de boli, “neprietenoase”. La 100 de ani dupa observatiile lui Kendall se incearca promovarea utilizarii de tampoane vaginale luate de de la mame care nasc prin cezariana pentru stergerea propriilor
sfarcuri sau a copilului in vederea colonizarii copilului cu bacterii bune.

“Ipoteza igienei” (lipsa de expunere in copilarie la agenti infectiosi si microorganisme) publicata 70 de ani mai tarziu de catre Strachan, a fost elaborata ca o explicatie pentru cresterea numarului bolilor atopice in tarile dezvoltate. Aceasta ipoteza sugereaza ca scaderea numarului membrilor familiei, facilitatile de uz casnic imbunatatite, standardele ridicate de igiena personala au dus la cresterea numarului de boli atopice.

In anul 2011 a fost infiintat grupul international de cercetare EPIIC – Impactul epigeneticii al nasterii. Format din moase, oameni de stiinta, epidemiologi si geneticieni, acest grup a elaborat ipoteza cum ca evenimentele din timpul travaliului si a nasterii – in special utilizarea oxitocinei, a antibioticelor si cezariana – afecteaza procesele de remodelare epigenetica, precum si sanatatea ulterioara a mamei si copilului. In timpul unei nasteri naturale, fatul este expus la un nivel crescut de stress, dar care il va pregati intr-un mod pozitiv pentru viata extrauterina. Activarea sistemelor de aparare a fatului nu se produce si in cazul in care nasterea prin cezariana are loc inainte de inceperea travaliului, aceasta fiind o cauza posibila pentru diferentele intre grupuri.

Foarte recent a fost demonstrat ca in ziua nasterii, o persoana este expusa la cel mai mare risc de moarte fata de orice alta zi, pana la varsta de 90 de ani. Astfel, ziua nasterii poate fi unul dintre cele mai definitorii evenimente ale vietii.

In septembrie 2014 a fost lansat documentarul Microbirth, care face o legatura intre metoda prin care se naste un copil si tipurile de microbi la care sunt expusi pentru inceput. Scopul documentarului este de a arata opiniei publice importanta colonizarii microbiomului copilului la nastere cu bacteriile propriei mame. Chiar daca nasterea vaginala nu este posibila, contactul pielepe-piele imediat dupa nastere si alaptarea precoce pot ajuta la dezvoltarea sistemului imunitar al
copilului.

Multe intrebari raman fara raspuns in ceea ce priveste remodelarea epigenetica in perioada intrapartum. Dar, respectand principiul de baza al practicii medicale “in primul rand, nu face rau”, specialistii implicati in procesul nasterii sunt provocati sa-si concentreze atentia, cunostintele si abilitatile in a ajuta femeia sa nasca fara interventii inutile, indepartand astfel cauzele care pot determina consecinte genetice asupra genomului uman.

Sursa: Dahlen H.G. Is society being reshaped on a microbiological and epigenetic level by the way women give birth? Midwifery 30 (2014) 1149–1151