Alimentația bebelușului ꟷ de ce nutrienți are nevoie?
În primul an de viață, bebelușul tău crește precum Făt-Frumos din povești: își dublează greutatea până la 5 – 6 luni, iar la prima aniversare este deja de 3 ori mai greu decât era când a venit pe lume! Acest ritm de creștere accelerată trebuie susținut de o hrană pe măsură. Iată ce nevoi nutriționale speciale are bebelușul tău și de ce să ții cont în alimentația bebelușului.
Laptele matern este perfect echilibrat și adaptat nevoilor nutriționale speciale ale bebelușilor în această perioadă de creștere accentuată. El conține atât macro și micronutrienți în concentrații optime pentru sugar, cât și factori de apărare imunitară, ferind bebelușul de infecții în perioada în care propriul lui sistem imunitar este imatur.
În mod ideal, alăptarea continuă și după vârsta de 6 luni, când începe perioada de diversificare a alimentației. Atunci când alăptarea nu este posibilă, medicul pediatru va recomanda o formulă de lapte potrivită pentru vârsta copilului și pragul lui de dezvoltare.
Mulți părinți cred că perioada de diversificare echivalează cu trecerea de la stadiul de sugar la cel de „adult”, din punct de vedere nutrițional.
Dar copilul nu este un adult în miniatură. Iar necesarul lui de nutrienți, în această perioadă de importante acumulări motorii și cognitive, este mai mare decât al adulților. Astfel, în preajma vârstei de un an, copilul are nevoie zilnic de o cantitate de cca 8 ori mai mare decât a unui adult de calciu și de cca 4 ori mai mare de fier*.
Fiecare pui cu lăpticul lui
Una dintre greșelile frecvent comise de către părinți când este vorba despre alimentația bebelușului este introducerea laptelui de vacă în meniu înainte de vârsta de un an. Acest lucru nu este doar nerecomandat, ci de-a dreptul periculos!
Laptele de vacă are multe minusuri nutriționale și cauzează probleme pentru sistemul digestiv, încă imatur, al bebelușilor, dar și pentru rinichi și inimă.
Astfel, laptele de vacă:
- are un conținut foarte scăzut de fier, ceea ce predispune la apariția anemiilor prin carență de fier. Fierul este un micronutrient esențial pentru sinteza hemoglobinei și dezvoltarea sistemului nervos central, deficiența de fier din primii ani fiind asociată cu probleme neuronale și cognitive;
- conține o cantitate prea mică de acizi grași nesaturați, așa-numitele grăsimi „bune”, necesare pentru dezvoltarea creierului, dar și pentru buna funcționare a sistemului imunitar, având, în schimb, prea mulți acizi grași saturați – „grăsimile rele”, care predispun la obezitate și boli de inimă;
- are un conținut insuficient de vitamina D, care contribuie la fixarea calciului în oase și la sănătatea acestora. Deficitul de vitamina D are ca urmări rahitismul, deformări ale oaselor, în O (genu varum) sau în X (genu valgum), modificări ale cutiei craniene, cu închiderea foarte târzie a fontanelelor (după 18 luni), modificări ale coloanei vertebrale (cifoză, lordoză, scolioză). În plus, întrucât calciul este fixat în corp cu ajutorul vitaminei D, în lipsa acesteia apar hipocalcemii, episoade de tetanie sau de aritmie cardiacă. Scăderea rezistenței organismului la infecții și întârzieri în dezvoltarea psihomotorie pot apărea și ele ca urmare a lipsei de vitamina D;
- nu conține vitamina C, care susține sistemul imunitar, apărând organismul de infecții;
- are concentrații de vitamina Vitamina A prea mici față de necesarul bebelușului. Vitamina A este necesară pentru creștere, sănătatea pielii, repararea țesuturilor și vederea de noapte și în culori. De asemenea, are prea puțină vitamina E și vitamine din complexul care ajută la formarea celulelor roșii susținând metabolismul;
- este, în schimb, prea bogat în proteine și sodiu, solicitând rinichii și favorizând apariția bolilor de inimă.
Astfel, înlocuirea laptelui special pentru copii cu lapte de vacă sau alt lapte de origine animală (bivoliță, capră, măgăriță) poate provoca deficiențe în aportul de substanțe nutritive de bază pentru un copil mic. În același timp, această substituție acționează și „invers”, consumul crescut de proteine și sodiu afectând starea de sănătate a copiilor. Excesul de acizi grași saturați, în combinație cu deficitul de grăsimi nesaturate, poate determina apariția bolilor de inimă, a diabetului și obezității.
Laptele de vacă poate fi introdus doar în preparate înainte de vârsta de un an (în brânzică de casă, de exemplu) și poate fi consumat în siguranță de către copii doar de la vârsta de 3 ani.
* cantitate raportată la greutatea corporală; conform EFSA – Autoritatea europeană pentru siguranța alimentelor și OMS – Organizația mondială a sănătății; date actualizate în 2019.
Autor: dr. Diana Voican – medic pediatru, specialist în nutriția copilului
Str. Popa Soare nr. 16, ap. 2, sector 2, București
+40 0786 176 949 021 796 32 53
programari@programsamas.ro