Curs de formare medicala continua impreuna cu Asociatia Unu si Unu

Sâmbătă, 24 martie 2018, a avut loc Cursul de formare continuă pentru Educatori Perinatali certificați SAMAS “Îngrijirea fizică și psihică a mamei și a bebelușului îndelung spitalizat la naștere”. Alături de dna. Monica Reu (formator certificat comunicare non-violență) și dna. dr. Catrinel Iliescu (conf. dr. neurolog pediatru), Asociația Unu și Unu, prin Corina Croitoru a avut șansă de a participa la formarea și creșterea gradului de conștientizare al asistentelor față de problematica prematurităţii, interacţiunea dintre cadre medicale și pacienți, gestionarea suferinței mamelor internate alături de bebelușii lor, depistarea la timp a întârzierilor de dezvoltare psihică și motorie a prematurilor.

Context

Anual, în România aproximativ 18.000 de bebeluși se nasc prematur. Nașterea prematură înseamnă spitalizare îndelungată în secția de terapie intensivă pentru 18000 de bebeluși, drama și suferință pentru aprox. 36.000 de părinți. Alături de bebeluși este internată, în cele mai multe cazuri, și mama. Suferința prin care trec aceste mamele le face să fie derutate, să nu înțeleagă riscurile și consecințele și să între în stare de șoc. Lipsa de informare despre problemele prematurităţii, îi găsește pe părinți în față unei situații pe care nu au prevăzut-o și pentru care nu sunt pregătiți.

                 

 

De ce este important Educatorul perinatal?

Asistentul medical sau moașa, format că educator perinatal poate să susțină mamele (familia) în înțelegerea complexității situației în care se află. Educatorul perinatal este o persoană care relaționează empatic cu părintele aflat în suferință; este persoană care traduce limbajul medical – uneori greu de înțeles de părinți; este persoană care se asigura că părințîi au toate informațiile despre cum se îngrijește un bebeluș prematur; educatorul perinatal informează despre etapele de evoluție și dezvoltare ale copilului prematur și despre întârzierile care ar trebui să ridice semne de întrebare părinților, și tot educatorul perinatal informează părinții despre importantă recuperării pentru copilul prematur până la vârstă de 7 ani.

 

 

Riscuri pentru bebelușii născuți prematur

Nou născutul prematur este expus riscurilor de a dezvoltă probleme severe: surditate (3%), orbire (8%), paralizie cerebrală (8-12%), retard mintal (14%). După externare, în lipsa unei rețele naționale de Centre de monitorizare a acestor copii până la vârsta de 7 ani, părinții sunt foarte puțin informați asupra metodelor de stimulare și recuperare medicală a copilului lor.

Educatori perinatali pot avea acest rol, de comunicare cu părinții, pentru a îi face conștienți de riscurile nașterii premature și pentru a îi ghida spre investigații și terapii de recuperare: fiziokineto-terapie, art-terapie, hipo-terapie, înot, terapie ocupațională, psihoterapie.

Lectori

  1. “A fi sau a nu fi… mama de bebeluș cu nevoi speciale de îngrijire”, – trainer Corina Croitoru (Președinte Asociația Unu și Unu, Asociația părinților cu premature și bebeluși îndelung spitalizați).

Corina Croitoru, mama de gemeni născuți prematur, a împărtășit cursanților experiența de spitalizare îndelungată de la nașterea copiilor ei. Ea a vorbit despre situația delicată în care se găsesc aceste mame: după ritmul biologic se simt încă însărcinate, dar o parte din ele lipsește, iar acea “parte” se află într-un incubator conectată la tuburi și fire, așa încât nu au șansă să experimenteze emoțiile firești nașterii pentru că nu își pot îmbrățișa puiul. Efectele nașterii premature se resfrâng și asupra familiei și prietenilor: aceștia nu știu dacă să felicite o mâmă care a născut prematur sau mai curând să o consoleze. Mama poartă “doliu” după “bebelușul imaginat” și este forțată să își adapteze emoțiile contextului în care se află. Frații de acasă suferă din lipsa mamei internate alături de bebeluș. Ambii părinți încearcă să se adapteze realității dramatice și neavând instrumentele pentru a-și gestiona emoțiile trec prin stări de șoc, învinovățire, furie, frustrare. Probleme cu care se confruntă părinții bebelușilor prematuri pot avea efecte fizice: boli fizice declanșate de stres, dar și emoționale – depresii, psihoze. Rolul de susținere al familiei poate fi suplinit de educatorii perinatali SAMAS. Aceștia pot informa familia cu privire la urmărirea dezvoltării ulterioare a bebelușului și nevoia de recuperare pentru nou-născutul prematur, prevenirea dizabilităților.

  1. “Comunicare empatică a asistentului medical cu familia”, trainer Monica Reu (fondatorul și președintele Asociației pentru Comunicare NonViolentă și primul trainer român certificat de Center for Nonviolent Communication. Este formator CNFPA și organizează și conduce workshopuri de CNV din anul 2004).

Monica Reu consideră că rolul educatorului perinatal este de a a oferi șansa părintelui să își găsească singur resursele și ne vorbește despre educaţia condiționată cultural: cu o conştinţă puternică a vinovăției, rușinii și fricii, care ne împiedică de cele mai multe ori să intrăm în contact cu resursele interioare. Soluția pe care Monica Reu o identifică este comunicarea empatică dintre educatorii perinatali și părinți. Recomandarea pentru educatorii perinatali a fost să creeze o relație de calitate cu părintele aflat în suferință, să îl asigure pe acesta de încrederea, înțelegerea și sprijinul lor.

Educatorul perinatal este persoana care vine în întâmpinarea nevoilor emoționale ale mamei, oferindu-i acesteia sprijinul pentru ca împreună să îngrijeasca bebelușul. Pentru un educator perinatal instrumentele de comunicare sunt esențiale: comunicarea care “clădește o punte” sau cea care “dărâmă” sunt cele două concepte însușite la curs.

Pentru ca mama să ajungă în puctul în care a acceptat situația este esențial că educatorii perinatali să asculte problemele cu care se confruntă mamele, să le accepte emoțiile acestora, să creeze o relație de calitate bazată de înțelegere și empatie, să evite etichetările fie negative, fie pozitive.

Monica Reu a pus la dispoziția cursanților un vocabular al emoțiilor, a susținut exerciții de identificare a nevoilor și emoțiilor pe baza celor 4 studii de caz (mame singure, abandon, doliul, copil cu dizabilități) și a reamintit celor 25 educatori perinatali SAMAS că pentru a avea resurse necesare pe plan profesional, este esențial să își îngrijească propriile nevoi. “Suntem descendente a multor generații de femei aflate sub presiune… depinde de noi să ne eliberăm” (Monica Reu)

  1. “Etapele de dezvoltare neuro-motorie până la 3 ani”, trainer: Dr. Catrinel Iliescu (Medic primar neurologie pediatrică spitalul Alexandru Obregia, Conferențiar Universitar, Președinte Comisia Științifică a Societățîi Române de Neurologie Pediatrică).

În România sunt 138 de medici neurologi (incluzând medicii rezidenți). Nevoile de cadre medicale la nivel de țară sunt mult mai mari, și de asemena nevoia de informare a părinților despre factorii de risc în evoluția bebelușilor prematuri. Dna. dr. Iliescu identifică punți în care educatorii perinatali pot face diferența între recuperare și dizabilitate. Aceștia pot urmării evoluția corectă a bebelușilor și pot “traduce” limbajul medical pe înțelesul părinților. Astfel părinții sunt ghidați conform graficului de dezvoltare și pot intră în programul de recuperare imediat ce unul dintre riscuri a fost identificat.

Din perspeciva doamnei dr. Iliescu, cele două componente esenţiale în asigurarea sănătății bebelușului prematur sau cu probleme medicale la naștere sunt: evaluarea periodică și supravegherea suplimentară. La evaluarea periodică se urmăresc graficele dezvoltării neuro-motorii și ale dezvoltării psiho-somatice. Pentru bebelușîi prematuri, este esențial că aceste grafice să fie aplicate vârstei corectate la 40 de săptămâni. Sunt evaluate motricitatea și motricitatea fină, percepția – abilitățile de autoservire, simțurile: văz auz, olfactiv, înțelegerea generală, limbajul – în funcție de vârstă copilului, pentru depistarea tulburărilor neuro-dezvoltării. Educatori perinatali au un rol esențial în informarea părinților despre vârstă corectată, factori de risc și semnele unei evoluții anormale.

Dr. Iliescu menționează nevoia de îndrumare a părinților pentru recuperarea bebelușilor și servicii de kinetoterapie în sistemul de asigurări sociale. Parafrazând concluziile doamnei doctor Catrinel Iliescu ‘esențială pentru bebeluș este depistarea afecțiunii și/ sau tulburării de către cadrele medicale, aplicarea graficelor de dezvoltare la vârstă corectată și comunicarea cu părinții, în scopul conștientizării factorilor de risc.’ Recomandarea doamnei doctor atât pentru părinți, cât și pentru educatori perinatali: cartea “Copilul de la 1 zi la 6 ani” Anne Bachus, ed. Teora.

Sursa articol.

Le multumim pe aceasta cale prietenilor nostri de la Asociatia Unu si Unu  ca ne-au ajutat sa facem cunoscute problemele cu care se confruntă familiile aflate in terapie intensiva dupa nastere Educatorilor Perinatali SAMAS.

 

 

Alte articole din secțiunea: Evenimente cadre medicale

Cursuri SAMAS

 

 

Masajul bebelusului
Inceput: 4:15 pm
Sfarsit: July 15, 2019 - 5:30 pm
Gimnastica prenatala
Inceput: 6:00 pm
Sfarsit: July 15, 2019 - 7:00 pm
Curs prenatal - Alaptare
Inceput: 7:00 pm
Sfarsit: July 15, 2019 - 8:30 pm
Yoga Prenatala
Inceput: 6:00 pm
Sfarsit: July 17, 2019 - 7:00 pm
Gim mama&bebe
Inceput: 11:00 am
Sfarsit: July 18, 2019 - 12:00 pm